România în ecuația dezvoltării europene a fermelor familiale
29.09.2021
Editorial: Ce influență va avea PAC 2021-2027 asupra dezvoltării durabile a fermelor familiale
În România, există o îndelungată tradiție în privința desfășurării unei activități agricole de tip familial, de-a lungul timpului fermele de familie contribuind atât la obținerea de produse agricole, cât și la conservarea activităților cultural-meșteșugărești, pe care s-au bazat inclusiv principiile de dezvoltare a segmentului agro-turistic și de protejare a mediului.
Societatea rurală românească, având acces la pământ, mijloace de lucru și cunoștințe de specialitate, s-a transformat dintr-o comunitate care încerca să își asigure propria existență, într-o regiune de obținere a produselor agricole comerciale, România devenind una dintre cele mai mari țări producătoare de porumb, grâu și alte cereale.
După cel de-al doilea război mondial, în urma căruia a fost distrusă aproape toată infrastructura agricolă, perioada de comunism a preluat viața rurală, a creat un nou sistem agricol, cu ferme mari, in cadrul cărora agricultorii nu mai erau fermieri familiali, ci simpli salariați, luându-li-se terenurile agricole și rămânând doar cu anumite mici proprietăți din jurul gospodăriei. Cei mai mulți dintre locuitorii din mediul rural au migrat către oraș, devenind lucrători în sistemele industriale nou realizate. Odată cu aceste transformări, multe dintre cunoștințele tehnico-științifice agricole și din practicile agricole specifice fermelor familiale s-au pierdut.
Micile ferme de familie au rămas închistate din cauza lipsei de cunoștințe și resurse
După anul 1989, a urmat un fenomen masiv de revenire a populației în sate, ca urmare a închiderii a numeroase intreprinderi industriale, persoanele întoarse de la oraș devenind agricultori de subzistență, lipsite de cunoștințe de specialitate și de resurse materiale care să le permită desfășurarea unor practici agricole extinse şi coerente economic.
Pentru oamenii rămași în sate, nivelul scăzut al productivității agricole și regulile severe impuse în sistemele cooperatiste comuniste au determinat respingerea vehementă a ideii de asociere. Acest fapt, la care s-a adăugat fragmentarea excesivă a terenurilor agricole, a condus la scăderea dramatică a nivelului calitativ și a volumului producției agricole realizate în structurile familiale. ”Satele și familiile abandonate s-au trezit regândindu-se care erau valorile lor reale. Peisajul și mediul înconjurător au suferit, iar țăranii erau într-o mare suferință, neputându-și asigura nevoile cele mai vitale.
Producția micilor exploatații a persistat, în special în regiunile montane românești. Cu toate acestea, efectivele de animale a scăzut din 1990, inițial ca urmare a dizolvării fermelor de stat și a cooperativelor, iar mai târziu din cauza creșterii costurilor de intrare și a pierderii cotei de piață, ca urmare a importurilor ieftine după aderarea României la Uniunea Europeană (UE) în 2007. Cea mai puternică scădere a numărului de bovine a început în 2009, când piața laptelui a eșuat. Mulți fermieri mici și-au vândut vitele, deoarece prețul laptelui era prea mic. La nivel mondial, și în România deopotrivă, tendința a fost dezvoltarea unei agriculturi performante.
Subvențiile ajută în mare parte fermele mari să obțină performanțe, dar nu au avut aproape niciun impact asupra sărăciei din zonele rurale. Această bipolaritate a crescut în timp. Dacă sprijinul s-a îndreptat până acum în principal către dezvoltarea agriculturii la scară largă, este momentul să reconsiderăm această abordare și să creștem sprijinul pentru fermele familiale, pentru a realiza o dezvoltare durabilă”, arătau specialiștii FAO-ONU, în cadrul unor analize de specialitate.
Așa după cum relevă studiile internaționale, în țările cu o economie dezvoltată, fermele familiale reprezintă un model agricol dominant și cel mai important furnizor de alimente, angajând un număr mare de producători și realizând un progres viabil al zonelor rurale.
Pandemia a contribuit la începutul procesului de selecție a producătorilor locali capabili adaptați noilor condiții
În România, alături de sprijinul financiar statal necesar consolidării și creșterii performanțelor structurilor agricole familiale, este deosebit de important accesul fermierilor la cunoștințe și la piețe de profil. La rândul lor, fermele familiale din România trebuie să își creeze cât mai rapid o structură proprie de lanțuri de producție și distribuție direct către consumatori.
Un exercițiu important, în această direcție, a fost desfășurat în perioada critică de la începutul pandemiei COVID 19 (martie-iunie 2020), atunci când consumatorii s-au confruntat cu o criză în aprovizionarea cu alimente din rețelele globaliste, îndreptându-se către sistemele alimentare locale. Practic, a avut loc o primă selecție a producătorilor locali, capabili să obțină alimente și să se adapteze noilor condiții de operare pe piață, determinate de restricțiile sanitare în ceea ce privește mobilitatea publică (comenzi online, livrare la domiciliu, facturare cu mijloace mobile, plata cu cardul, etc.).
În acest moment, în România, există sute de mii de familii care vor să trăiască decent în zona rurală, unele dintre acestea încercând să readucă la viață tradițiile, meșteșugurile și cunoștințele pierdute. Rămâne de văzut ce influență va avea PAC 2021-2027 asupra dezvoltării durabile a fermelor familiale și a spațiului rural din România, prin noul set de ambiții și măsuri comunitare, asociate provocărilor economico-sanitare globale, pe fondul necesității de a se asigura securitatea și siguranța alimentară a populației.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
