Scăderea deficitului comercial, o corecție necesară
20.02.2024
EDITORIAL Scăderea deficitului comercial din 2023, pe fondul reducerii puterii de cumpărare și a creșterii exporturilor, a fost o corecție necesară pentru o economie prea dependentă de importuri. La alimente, încă mai avem de lucru
Sub presiunea unui mediu economic complicat, afectat de o inflație care a scăzut greu de la un nivel foarte ridicat, economia românească a trecut printr-un proces de corecție necesar în 2023. Importurile au scăzut, iar exporturile au crescut, față de 2022, astfel că am avut o reducere a deficitului comercial, cu efect pozitiv asupra tabloului macroeconomic, dar și asupra capacității noastre interne de a acoperii cererea din producția proprie. Desigur, mai avem multe de făcut, având în vedere că deficitul comercial pe zona de alimente și animale vii a crescut. Una dintre excepții este însă laptele, unde reușim să producem mai mult și să importăm mai puțin. Un exemplu pe care sperăm să-l vedem la cât mai multe produse alimentare, pentru a deveni o economie mai puțin dependentă de importuri și, implicit, mai rezistentă la șocuri externe. Mai ales că inflația și-a reînceput trendul crescător în ianuarie, iar 2024 se anunță chiar mai complicat decât 2023.
Scăderea importurilor, consecință directă a scăderii puterii de cumpărare
În 2023, exporturile au crescut cu 1,3%, iar importurile au scăzut cu 3,2%, comparativ cu anul 2022. Drept urmare, deficitul balanței comerciale a fost de 28,95 miliarde euro, mai mic cu 5,14 miliarde euro (-15,1%) decât cel înregistrat în anul 2022, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Aproape de fiecare dată, când vorbim de creșterea accelerată a prețurilor, putem observa o scădere a importurilor, cel puțin la nivel valoric. Consumatorul își ajustează bugetul și se orientează mereu către produse și servicii mai ieftine, iar asta se vede și în vânzările retailerilor. Din păcate, datele privind comerțul cu alimente și animale vii nu arată atât de bine, aici existând o creștere a importurilor cu 8%, față de un plus de doar 1,7% la exporturi. Un semn că poate importatorii de alimente au știut să se adapteze mai bine decât producătorii locali la noile nevoi ale consumatorilor.
Excepția numită ”lapte”
În ceea ce privește industria laptelui, avem o evoluție foarte bună, poate peste așteptările majorității consumatorilor. Astfel, observăm, în 2023, un plus de 6,2% a cantității de lapte de vacă colectat de la procesatori, față de 2022, potrivit INS. Dintre sortimentele analizate, producția de unt a înregistrat cea mai mare creștere (+4,6%), iar producția de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) a avut cea mai mare scădere (-4,6%). În paralel, cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a scăzut cu 21,4% anul trecut. Un semn clar al adaptabilității acestui sector important și un exemplu care ar putea fi urmat de cât mai mulți jucători din industria alimentară.
Inflația a reînceput să crească. Corecția continuă
În luna ianuarie, inflația a reînceput să crească, în timp ce spectrul recesiunii bate la ușă. Astfel, rata anuală a inflației a urcat în ianuarie la 7,4%, de la 6,6% în decembrie. Totodată, produsul intern brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,4% comparativ cu trimestrul III 2023. Practic, două informații care arată atât o scădere a economiei, cât și o accelerare a ritmului de creștere a prețurilor. La capitolul vești bune, putem vorbi oarecum despre o scădere a inflației la alimente. Însă, este clar că 2024 nu se anunță deloc unul ușor pentru nimeni, dar în special pentru fermierii care se confruntă în continuare cu o scădere a prețului grâului pe piețele internaționale. În paralel, ei trebuie să se lupte și cu creșterea costurilor, fiind prinși într-o menghină din care nu va scăpa toată lumea.
