BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Se potrivește socoteala de acasă a autorităților cu realitatea cultivatorilor de roșii din România?

17 feb. 2017

Editorial: Care sunt soluțiile pentru micii fermieri

În România, agricultura de subzistență încă se practică la o scară foarte mare. Cu toate acestea, se pare că va mai dura până când autoritățile își vor îndrepta atenția și către fermierii mici sau foarte mici. La 11 zile de la intrarea în vigoare a programului prin care guvernul sprijină, cu 3.000 de euro pe an, cultivarea roșiilor în spații protejate, de tipul serelor sau solariilor, Ministerul Agriculturii a anunțat că a primit peste 1.388 de cereri de înscriere în program, din 36 de județe.


Deocamdată, cifrele sunt sub estimările MADR, care preconiza un număr de 13.330 de potențiali beneficiari și pentru care pregătise nu mai puțin de 40 de milioane de euro anual. Totuși, dacă se va menține ritmul actual de primire a cererilor, vor fi necesare trei luni pentru atingerea pragului estimat de beneficiari.


Din datele puse la dispoziție de MADR, se poate observa că nu mulți au solicitat acest sprijin tentant. Motivele ar putea fi două: ori nu au auzit de noua măsură de sprijin anunțată de guvern, ori nu se încadrează în condițiile pentru obținerea acestor bani. Cum sprijinul de minimis a fost promovat intens în ultimele zile atât de presa de specialitate, cât și de reprezentanții direcțiilor agricole județene, cel mai probabil motiv este lipsa de eligibilitate.


Cum se poate primi sprijinul de minimis


Pentru a fi eligibili, agricultorii care solicită ajutorul de minimis de 3.000 de euro pentru cultivarea tomatelor în sere și solarii trebuie: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de 1.000 m2, să obțină o producție de 2 kg tomate/m2 și să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg, dovedită cu documente justificative. În opinia fermierilor, cultivarea roșiilor în sisteme protejate pe o suprafață de 1.000 de mp presupune o cheltuială foarte mare.


O altă temere a acestora se dovedește, cel puțin pe moment, neîntemeiată. Micii fermieri se tem că sprijinul de minimis va duce la o supraproducție de roșii. La rândul său, aceasta va duce la imposibilitatea ca ei să mai obțină un preț rezonabil sau chiar să își comercializeze marfa, ceea ce ar putea duce la penalizări sau obligația de a da banii înapoi. Însă, așa cum arată cifrele MADR, deocamdată nu este cazul.


Potrivit unor statistici publicate de Ministerul Agriculturii, în 2014, din peste 1,2 milioane de fermieri, circa 1% sunt agricultori mari. Ei dețin jumătate din suprafața agricolă a României, adică 5,2 milioane de hectare. În condițiile în care în România agricultura de subzistență încă se mai practică la o scară foarte mare, autoritățile ar trebui să se adreseze poate mai mult micilor fermieri.


Consumatorii nu pot fi blamați că se uită la preț


Mai mult, oficialii ar trebui să susțină măsuri care să facă produsele românești competitive cu cele venite din import. Degeaba spunem ca roșiile importate nu au gust pentru că românii tot la preț se uită. Și pe bună dreptate. În fiecare lună, peste 70% din cheltuielile fiecărei gospodării sunt alocate pentru consum. Așadar, în condițiile în care românul alocă o mare parte din cheltuielile sale către mâncare, atunci acesta este îndreptățit să se uite la fiecare ban cheltuit. De aceea, prețul reprezintă factorul decisiv în ceea ce privește alegerea unui produs. Așadar, nu putem blama cetățeanul că se uită la preț și nu la țara de origine a produsului atunci când cumpără roșii, de exemplu.


Soluția ca micii fermierii să supraviețuiască este ca ei să devină competitivi. O dată, prin măsuri de relaxare fiscală pentru cei care se asociază. Și nu doar pe o perioadă limitată de 5 ani, așa cum apare în actuala lege a cooperativelor. Iar în al doilea rând, prin deschiderea micilor fermieri către asociere, pentru că doar așa produsele românești pot deveni competitive și pot ajunge și la export.


Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă asocierea fermierilor din Olanda. Aceștia au reușit să-și fructifice atât de bine potențialul agricol al țării lor, încât au ajuns să exporte cantități importante de fructe și legume. Astfel, Olanda a ajuns să fie al doilea cel mai mare exportator de produse agricole. Exporturile anuale de legume, fructe, flori, carne și produse lactate au ajuns la o valoare de 65 de miliarde de euro.


Așadar, soluțiile stau atât în mâna autorităților, care ar putea reduce taxele și impozitele pentru cei se asociază, cât și în mâna fermierilor care vor să-și depășească nivelul și să facă agricultură de performanță.

Diana Enășcuț

Jurnalist cu peste 7 ani de experiență în presa națională. De-a lungul anilor, a semnat pentru publicații de renume, precum Adevărul, Curierul Național, sau revista Capital. În prezent, Diana este specializată pe domeniul agricol și semnează articole pentru agenția News.ro. Din postura de jurnalist, este în permanență în contact atât cu fermierii, cât și cu autoritățile, reușind să surprindă fenomenul din perspectiva ambelor tabere.

Mergi sus