BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

S-au stabilit normele de aplicare a Legii Supermarketurilor

20 dec. 2016

Ce furnizori pot face parte din lanțul scurt de aprovizionare și care sunt produsele agroalimentare românești ce beneficiază de proporția de 51%

Guvernul a publicat proiectul de lege pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a modificărilor Legii 2321/2009, sau legea supermarketurilor, așa cum este cunoscută mai bine. Prin acestea se definește lanțul scurt de aprovizionare, tipul de furnizori și comercianți care intră sub incidența acestuia, precum și ce alimente proaspete românești beneficiază de prezența de 51% pe rafturile supermarketurilor.


Concret, lanțul scurt de aprovizionare ”implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori, pe filiera produsului agroalimentar. Componența acestuia se realizează ținând cont de următoarele tipuri de produse: alimentare proaspete, alimentare congelate și alimentare procesate”.


Conform normelor de aplicare a legii supermarketurilor, furnizorul din lanțul scurt de aprovizionare poate fi un fermier, așa cum este definit de Ordonanța de Urgență nr. 3/2015, art. 2, alin. 1, litera (f) pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Furnizor mai poate fi și asocierea dintre un fermier și o entitate fizică sau juridică, având ca obiect de activitate colectare și/sau depozitarea sau procesarea produselor agroalimentare.


Comercianții care vor fi nevoiți să se supună prevederilor Legii supermarketurilor sunt, în principal marii retaileri, cu cifre de afaceri de peste două milioane de euro. Aceștia nu vor mai putea încasa nici taxe suplimentare, precum taxa de raft. Comercianții sunt exceptați de la regula 51% în lunile decembrie-februarie, când pot vinde până la 70% produse din import.


Produsele proaspete pentru care trebuie asigurată o prezență de minimum 51% la raft sunt cele din carne de porc, pasăre, oaie, vită, capră sau pește, toate categoriile de ouă, toate produsele lactate, toate tipurile de pâine sau produse de panificație, toate sortimentele de miere, precum și mai multe categorii de legume și fructe. Legumele pentru care se aplică normele sunt: cartofi, fasole verde sau boabe, mazăre, ceapă, morcovi, usturoi, tomate roșii sau vinete, țelină, pătrunjel de rădăcină, păstârnac, castraveți, varză, ciuperci, verdețuri sau plante aromatice, gulii, ridichi, ardei, salata verde, sfecla roție, dovleac, gulii, dovlecei, porumb zaharat, brocoli și praz. Fructele care beneficiază de această prevedere sunt: mere, pere, caise, vișine, cireșe, mure, cătină, prune, struguri, piersici, pepeni, gutui, zmeură, nuci, căpșuni, coacăze și alune.


Chiar și așa, România riscă procedura de infringement


Comisia Europeană nu dorește ca România să implementeze o măsură pe care ar considera-o limitativă la adresa liberei circulații a mărfurilor. După elaborarea normelor de aplicare, ministrul agriculturii a declarat că ”riscul de infringement există, dar nu este definitiv, pentru că rămâne de văzut ce se va întâmpla. Procedura de infringement se aplică după doi ani de discuții. Dacă viitorul parlament amendează legea, să sperăm că se va găsi o soluție optimă prin care să se evite orice infringement”, a spus ministrul.


Chiar dacă autoritățile nu cunosc posibilele penalități, conform practicilor din UE, acestea se pot ridica și la 500.000 de euro pe zi, până la eliminarea cauzei generatoare, respectiv modificarea legii. De altfel, aceasta a primit aviz negativ și din partea Consiliului Concurenței.

Mergi sus