Viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), din perioada 2028-2034 - între promisiuni și pragmatism

În contextul dezbaterilor intense asupra controversatei reforme a Politicii Agricole Comune (PAC) și asupra bugetului PAC 2028–2034, fermierii români au organizat un eveniment-cheie pentru exprimarea intereselor acestora și pentru clarificarea poziției Comisiei Europene privind cadrul viitor al sistemului agricol comunitar, la care a fost prezent și comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, aflat în prima sa vizită oficială în România, în perioada 8-9 octombrie 2025.

Este vorba despre conferința AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români, la București, în ziua de 9 octombrie 2025 și care a reunit peste 700 de participanți - antreprenori din agricultură și industrie alimentară, retaileri, reprezentanți ai domeniului financiar, ai mediului academic și ai administrației publice, precum și decidenți naționali și europeni. A fost un eveniment internațional care a conturat un dialog complex între Bruxelles și București, într-un moment de tranziție și de tensiune bugetară la nivel european.

Comisarul Christophe Hansen a reiterat propunerea de reformă PAC pentru perioada 2028 - 2034 care prevede un buget total de 293,7 miliarde euro, față de 386 miliarde euro în actualul exercițiu financiar, ceea ce înseamnă o reducere cu aproape 20%. Totodată, potrivit oficialului european, ponderea PAC în bugetul total al UE ar urma să scadă de la 38% în prezent, la doar 14,5%.

Aceste schimbări sunt considerate semnale certe ale faptului că Uniunea Europeană își redesenează prioritățile în viitoarea arhitectură financiară, fiind favorizate alte sectoare decât agricultura. Ca urmare, fermierii români au reacționat și au avertizat că această reducere a bugetului și reformele propuse prin noua PAC 2028-2034 vor afecta grav stabilitatea economică a fermelor și vor agrava decalajele deja existente între regiuni.

România poate pierde aproximativ 5 miliarde de euro, față de alocările din actualul cadru financiar.

Potrivit estimărilor Clubului Fermierilor Români, țara noastră riscă să piardă aproximativ 5 miliarde de euro, față de alocările din actualul cadru financiar. Această scădere ar putea afecta direct peste un milion de fermieri români, în condițiile în care agricultura reprezintă un pilon economic major, mai ales în zonele rurale.

Clubul Fermierilor Români mai semnalează că reducerea finanțării ar periclita nu doar veniturile fermierilor, ci și capacitatea acestora de a face investiții în tehnologii moderne, digitalizare, soluții sustenabile și management al riscurilor climatice — toate esențiale pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. „În acest context, am solicitat: menținerea PAC cu cei doi piloni tradiționali – plăți directe și dezvoltare rurală; fonduri dedicate investițiilor în tehnologii critice, digitalizare și managementul riscului; garanții pentru alocarea fondurilor destinate plăților directe, măsurilor de piață și dezvoltării rurale; fără plafonarea sprijinului; creșterea plății degresive la minimum 15%; fără cofinanțare națională de 30%, care ar crea discriminări între fermierii europeni; fără excluderea fermierilor pensionari de la plățile directe și flexibilitate sporită pentru statele membre în aplicarea condiționalității sociale”, au transmis reprezentanții Clubului Fermierilor Români.

Ce spun reprezentanții autoritaților

La rândul său, Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a atras atenția că bugetul alocat României pentru viitoarea PAC este insuficient față de exercițiul financiar 2021–2027 și, în fața oficialilor europeni, a subliniat ferm că România dorește ca Politica Agricolă Comună (PAC) să rămână separată de fondurile de coeziune, insistând că hrana și producția agricolă nu trebuie condiționate de jaloane și de ținte impuse.

Totodată, fermierii și oficialii români au repetat cererea de menținere a Pilonului I (plăți directe) și a Pilonului II (dezvoltare rurală) în actuala structură a PAC, fără mecanisme de plafonare sau degresivitate care ar afecta activitățile din ferme.

Încercând să tempereze îngrijorările legate de viitorul agriculturii din România, comisarul Christophe Hansen a reafirmat angajamentul Comisiei Europene față de fermierii români, subliniind menținerea sprijinului financiar pentru agricultură, simplificarea PAC și susținerea în fața provocărilor climatice și economice. „România va primi cel puțin 16,6 miliarde de euro în perioada 2028–2034, fiind al șaselea cel mai mare beneficiar. Dincolo de PAC, suma pe care România o va primi în total în următorul MMF este cu 17% mai mare decât ceea ce primiți acum”, puncta oficialul european.

În cadrul conferinței AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, fermierii români mai atrăgeau atenția că, totuși, diferența dintre declarațiile de intenție și realitățile bugetare este considerabilă, în acest context fiind necesar ca România să își consolideze vocea la nivel european alături de alte state din Europa Centrală și de Est, să negocieze ferm evitarea măsurilor discriminatorii (cofinanțare obligatorie, plafonări), care riscă să agraveze decalajele deja existente și să investească inteligent în modernizarea agriculturii.

Evenimentul s-a încheiat cu angajamentul comun al liderilor europeni, al autorităților române și al Clubului Fermierilor Români de a continua dialogul și de a contribui la elaborarea și implementarea unor politici și instrumente care să permită agriculturii românești să atingă Obiectivul 2035.

Ceea ce va urma va reprezenta un test complicat, atât pentru Bruxelles, ci și pentru capacitatea României de a își apăra interesele agricole, într-o Uniune Europeană în care prioritățile se diversifică, dar unde hrana și agricultura rămân esențiale pentru coeziune și securitate.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 27 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis. Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri . Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.

Câmp Deschis

Află informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri.

Ascultă acum!

Câmpul viitorului

Obține cele mai recente sfaturi de la experți, informații despre soluții inovatoare, invitații evenimente și multe altele chiar acum.

Citește recomandările BASF pentru culturi și abonează-te gratuit!
Mergi sus