Zootehnicizarea agriculturii românești, între deziderat și realitate
28.07.2023
Editorial: Transformarea cerealelor în carne, lapte, ouă și alte producții animaliere reprezintă un deziderat esențial al tuturor sistemelor agro-zootehnice ale lumii civilizate.
De-a lungul timpului, România a cunoscut perioade de dezvoltare susținută a tuturor sectoarelor de creștere și exploatare a animalelor, reușind să furnizeze materiile prime necesare obținerii în sistem propriu a produselor alimentare. În momentul actual, țara noastră deține un nivel oscilant de competitivitate, deși resursele sunt semnificative și cerințele de aprovizionare cu alimente de origine animală se mențin la cote ridicate, atât în țară cât și în exteriorul acesteia.
România, locul al doilea la efectivele de ovine și caprine, după Spania, în anul 2022
În ierarhia statelor membre ale Uniunii Europene, în anul 2022, România a ocupat locul al doilea din punctul de vedere al efectivelor de ovine şi caprine, după Spania. În funcție de densitatea de animale la 100 ha de teren, în același sector, țara noastră s-a situat tot pe locul al doilea, după Grecia. În Avicultură, situația din anul 2022 a arătat faptul că, desi numărul total de păsări a crescut, România a cunoscut un regres pe segmentul păsărilor ouătoare adulte. Din păcate, o dinamică cert negativă s-a înregistrat în creșterea și exploatarea bovinelor și porcinelor, cele două sectoare cunoscând un regres continuu încă din perioada 2006-2021.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), făcute publice în luna mai 2023, dacă la 1 decembrie 2021 numărul total de ovine şi caprine era de 11.580.000 capete, la 1 decembrie 2022, efectivul total crescuse la 11.692.100 (+112.100 capete). Pe categorii și specii, respectiv oi, mioare şi capre, de la 8.941.300 capete în anul 2021 s-a ajuns la 9.052.400, în anul 2022. “Atât numărul total de ovine şi caprine, cât şi efectivul matcă (oi, mioare și capre) au crescut cu 1,0%, respectiv cu 1,2%. Numărul total de bovine şi efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducție), la 1 decembrie 2022 față de 1 decembrie 2021, au scăzut cu 0,7%. Numărul total de porcine şi efectivul matcă (scroafe de prăsilă) au scăzut cu 7,8%, respectiv cu 4,9%. Numărul total de păsări a crescut cu 1,5%, iar numărul de păsări ouătoare adulte a scăzut cu 0,5%”, arată INS.
La bovine, în perioada 1 decembrie 2021-1 decembrie 2022, scăderea a fost cu 12.800 capete, respectiv de la un efectiv total de 1.826.800 capete în anul 2021, la 1.814.000 capete în anul 2022 (din care, de la 1.192.900 capete vaci, bivoliţe şi juninci în anul 2021, s-a ajuns la doar 1.184.700 capete în anul 2022).
La porcine, în perioada 1 decembrie 2021-1 decembrie 2022, scăderea a fost cu 281.600 capete, respectiv, de la un efectiv total de 3.619.600 capete în anul 2021 s-a ajuns la 3.338.000 capete în anul 2022.
La păsări ouătoare adulte, în perioada 1 decembrie 2021-1 decembrie 2022, scăderea a fost cu 206.400 capete (de la 42.037.900 capete în anul 2021, la 41.831.500 capete în anul 2022), dar per total sector avicol s-a înregistrat o creștere cu 1.120.300 capete, respectiv de la un efectiv de 77.148.400 capete s-a ajuns la 78268700 capete. ”Referitor la perioada 2006 – 2022, efectivele de bovine au scăzut continuu din anul 2006 până în anul 2011, ajungând la 1988,9 mii capete. Din anul 2011 până în anul 2022, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel relativ constant, reprezentând 61,8% în anul 2022 față de anul 2006. Efectivele de porcine au scăzut continuu, ajungând la 49,0% în anul 2022 față de anul 2006. Efectivele de ovine și caprine au avut un trend oscilant, atingând în anul 2022 un nivel de 11692,1 mii capete, respectiv cu 39,1% mai mult faţă de anul 2006”, mai arată INS.
Discuții aprinse în mediul legislativ comunitar și îngrijorări în mediul economic, pe fondul schimbărilor climatice și a crizelor sanitare mondiale
Pe fondul noilor provocări mondiale legate de schimbările climatice și de crizele sanitare și geopolitice, asociate schimbărilor din sistemele europene de finanțare a domeniului și obiectivelor de mediu ale decidenților de la Bruxelles, abordările oficiale privitoare la conceptul de zootehnicizare a agriculturii stârnesc discuții aprinse în mediul legislativ comunitar și profunde îngrijorări în mediul economic de profil. “Sunt câteva acte legislative în discuții, unul chiar pe circuit de adoptare. Este vorba despre cel legat de emisiile industrial. În sectorul bovinelor, acest regulament arată că fermele industrial trebuie să facă eforturi pentru reducerea emisiilor de amoniac și uree. Ori aceasta ce înseamnă ? Investiții masive. De exemplu, am fost la consiliul informal de la Praga de anul trecut și am văzut că un fermier cu 300 de bovine și-a achiziționat o instalație de transformare în biogaz și apoi în curent electric, alimentând un sat întreg. Investiția fermierului din Cehia a fost de 3 milioane de euro, deci ne întrebăm câți fermieri vor fi în măsură se facă astfel de investiții pentru a reduce emisiile. Mai există pe circuit și se pregătește un regulament pe creșterea bunăstării animalelor. De exemplu, în sectorul păsărilor, se prevede desființarea cuștilor pentru găinile ouătoare și creșterea acestora doar la sol sau freerange. La ovine, creșterea bunăstării înseamnă ca să se prevadă condiții excepționale de transport. Pe vapor, de exemplu, un veterinar trebuie să urmărească tot parcursul de transport, animalelor să li se asigure hrană și apă suficiente și niciodată să nu fie transportate la peste 30°C, ceea ce ridică mari semne de întrebare privind costurile. Și mai este o cerință care sigur ne va afecta. Este vorba despre reducerea la 8h a timpului de transport rutier cu camionul. Ori, din nordul țării până la Constanța, trebuie să te oprești măcar o dată în timpul nopții, să dai animalele jos din camion, să le hrănești, să le lași să se odihnească și a doua zi să le încarci. Deci, vor trebui create stații intermediare, de exemplu, pentru ovine care sunt cele mai mai exportate. Cine le va face? Și atunci, fiind vorba despre costuri adiționale foarte importante, rămâne întrebarea dacă România și Uniunea Europeană în general vor mai fi într-adevăr competitive”, semnala recent Achim Irimescu, ministru plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE.
Oficialul mai atrăgea atenția și asupra faptului că, în continuare, există o mare luptă pentru piețe. ”Referitor la ovine-caprine și în contextul deja amintit, sigur, alte continente vor furniza ovinele respective pe piața internațională și fără a respecta măcar condițiile de bunăstare pe care acum le aplică Uniunea Europeană. Sunt mari discuții la Bruxelles, iar Parlamentul European a fost extrem de critic față de pactul verde european și de cele două strategii Farm to fork și Biodiversitate, pentru că a pune niște ținte fără să ții cont de realitatea socio-economică este o mare eroare. Nu faci decât să omori producătorul european și în final să aduci din import alimente de slabă calitate care inițial vor fi mai ieftine și ulterior, sigur, fiind singurele de pe piață, vor urca la prețurile actuale, dar la calitate net inferioară. Și n-am făcut nimic, pentru că exportatorii vor produce cu o poluare mult mai mare decât în Uniunea Europeană. Dar și noi vom polua. Aceasta, deoarece vom transporta și va însemna, fără îndoială, impact de mediu foarte important”, mai adăuga Achim Irimescu.
Având în vedere aspectele evidențiate mai sus, inclusiv fermierii români rămân în așteptarea răspunsurilor practice la întrebarea : “Conceptul de zootehnicizare a agriculturii, încotro?”.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 25 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
