Carențele nutriționale și stresul abiotic la vița de vie

În plantația de viță de vie, pe lângă dăunători și boli, provocările includ și factori precum stresul abiotic și deficiențele nutritive.

Deși fiecare carență de nutriție are semne distinctive, unele simptome pot genera confuzie, fiind surprinzător de asemănătoare. Descoperă în continuare o analiză detaliată a acestora și imagini comparative ale celor mai frecvente confuzii, precum și influența altor factori abiotici și biologici asupra sănătății și productivității viței de vie.

Factorii de stres în cultura viței de vie

Stresul abiotic și biotic afectează sănătatea viței de vie și, implicit, calitatea și cantitatea recoltei.

Factori biologiciAgenţi de îmbolnăvire (virusuri,
bacterii, ciuperci)
→ boli→ reducerea fotosintezei și pierderi ale cantităţii şi calităţii recoltelor
Micro şi macroorganisme dăunătoare→ daune directe sau indirecte
Plante (buruieni)→ concurența
Factori abioticide natură climatică (temperatură, vânt, furtuni, grindină) 
Solul (textură, structură) 
Osmoza (săruri în sol, în aer - poluări) 
Alte daune 
Sursa: Agrotehnică. Transformarea modernă a agriculturii, Mihai Berca, Editura Ceres, București, 2011

În continuare, vom analiza în detaliu atât factorii de natură biologică, cât și cei abiotici.

Factori de natură biologică

Boli cauzate de ciuperci

Simptomele bolilor cauzate de ciuperci la vița de vie se manifestă la nivel biochimic, fiziologic și anatomo-morfologic. Deși confirmarea organismului dăunător necesită un examen de laborator, le poți identifica prin următoarele simptome:

  • putregaiuri: degradarea organelor atacate sub acțiunea enzimelor secretate de ciuperci precum Botrytis cinerea, Coniella diplodiella;
  • făinarea (Uncinula necator): afectează întreaga plantă, manifestându-se printr-un strat cenușiu pe lăstari și fructe, urmat de crăparea boabelor;
  • mana (Plasmopara viticola): pete gălbui pe frunze, urmate de brunificare și uscare;
  • antracnoza (Gleosporium ampelophagum): pete brun-roșcate pe frunze și lăstari, cu aspect ulcerat;
  • pătarea frunzelor: pete colorate, cauzate de boli precum Pseudopeziza.

Bacterioze

Simptomele bacteriozelor la vița de vie includ:

  • pătări și arsuri (necroze): pete circulare sau neregulate pe frunze, coarde, flori și fructe, limitate de nervuri; în condiții umede, exsudă bacterii care infectează alte plante;
  • ofiliri: bacteriile invadează xilemul, blocând transportul apei și nutrienților, provocând slăbirea și moartea plantei;
  • ulcere: crăpături și necroze pe coarde, cauzate de infecțiile bacteriene prin răni;
  • hipertrofii (gale, tumori): creșteri anormale ale țesuturilor pe rădăcini și tulpini, cauzate de bacterii, care stimulează diviziunea celulară
  • cancerul bacterian: leziuni canceroase pe ramuri; circulația sevei este afectată, iar coardele nu se maturizează corect.

Infecții virale

Cele mai comune simptome ale infecțiilor virale la vița de vie includ:

  • mozaicare - pete neregulate de verde închis, deschis, galben sau alburiu pe frunze (Tobacco ring spot virus, Grapevine fan leaf virus); marmorare și clorozarea nervurilor (Grapevine vein mosaic);
  • deformări ale frunzelor - frunze mai mici, asimetrice, rularea limbului spre fața inferioară sau în formă de evantai (Grapevine flavescence doree, Grapevine fan leaf virus);
  • scurtarea internodurilor - dispunere în zigzag, frunze aglomerate;
  • meierea - boabe nedezvoltate;
  • mărgeluirea - boabe de dimensiuni diferite pe același ciorchine;
  • declin progresiv - întârzierea dezmuguritului și creșteri reduse.

Simptome produse de insecte și acarieni

Daunele provocate de dăunători în funcție tipul de aparat bucal includ:

1. Organisme cu aparat de rupt şi masticat, daune de tipul:

  • perforarea frunzelor ( Autographa gamma);
  • scheletarea frunzelor (cărăbuși);
  • minarea frunzelor (Holocacista rivillei);
  • roaderea rădăcinilor (Melolontha melolontha);
  • perforarea fructelor (larve, scriitorul);
  • răsucirea frunzelor (țigărarul).

2. Organisme cu aparat de înțepat și supt, daune de tipul:

  • decolorarea frunzelor (acarieni);
  • formarea galelor pe frunze și rădăcini (filoxera);
  • deformări și decolorări (tripși, cicade);
  • argintarea frunzelor (tripși).

Simptome produse de nematozi

Nematozii fitoparaziți atacă rădăcinile, tulpinile, frunzele sau florile, provocând:

  • gale și umflături pe rădăcini (Xiphinema spp.);
  • înnegrirea țesuturilor (Xiphinema spp.);
  • hipoplazie corticală (dezvoltare incompletă a țesuturilor exterioare);
  • proliferarea rădăcinilor laterale.

De asemenea, buruienile pot concura cu vița de vie pentru resurse esențiale, cum ar fi apa, nutrienții și lumina, ceea ce afectează creșterea și producția, iar specii precum Cirsium arvense (pălămida) sau Convolvulus arvensis (volbura) pot fi destul de problematice. Pentru combaterea acestora, aplică erbicide așa cum este Stomp® Aqua.

Factori de natura abiotică

Temperaturile negative

Butucii de viță de vie rezistă la diverse temperaturi negative:

  • rădăcinile între -5 și-7°C;
  • ochii de iarnă între -16 și-18°C;
  • lăstarii anuali între -22 și -24°C;
  • organele de schelet între -27 și -30°C.

Butucii afectați de temperaturile scăzute din timpul iernii se taie, însă înainte, se evaluează gradul de vătămare, în special al ochilor de iarnă.

Clasificarea butucilor se face în cinci grupe, în funcție de vătămare:

  • ochii de iarnă afectați - dacă 40-50% sunt pierduți, tăierea se face fără a schimba forma butucului; dacă pierderile depășesc 50%, se ajustează lungimea corzilor de rod în funcție de distribuția ochilor afectați;
  • pierderea a 75-95% din ochi - se îndepărtează părțile uscate și, după dezmugurire, se scurtează corzile până la ochii vii;
  • dacă partea aeriană e afectată, dar rădăcinile sunt intacte - se fac tăieturi pentru a stimula creșterea lăstarilor din ochii dorminzi;
  • dacă rădăcinile sunt afectate - se reduce încărcătura butucului cu 1/3-1/2 pentru a ajuta recuperarea rădăcinilor;
  • butucii complet uscați - se așteaptă până în iulie pentru înlocuire, iar la butucii pe rădăcini proprii se admite tăierea „în ras”.

Înghețul

În cazul în care plantația este afectată de înghețurile târzii în primăvară, se efectuează tăieri ale butucilor în funcție de gradul și caracterul vătămărilor. Dacă lăstarii verzi sunt afectați în stadii inițiale, nu se fac tăieri. Dacă lăstarii sunt afectați în stadii avansate, se scurtează părțile afectate, lăsând 1-2 internoduri nevătămate pentru stimularea creșterii.

Grindina

În cazul atacului cu grindină, butucii se recuperează ușor, dacă aceasta cade devreme, dar necesită tratamente pentru prevenirea bolilor. Dacă grindina cade târziu și afectează grav lăstarii, aceștia se scurtează pentru a stimula creșterea copileților și pentru a restabili suprafața foliară. Dacă mai mult de 75% din lăstari sunt distruși, se scurtează pentru a provoca creșterea copileților. În cazul în care aceștia sunt afectați în timpul creșterii bobițelor și majoritatea frunzelor sunt distruse, se scurtează de aproape corzile de rod pentru a stimula dezvoltarea copileților și a lăstarilor principali, care vor fi folosiți drept rol în anul următor.

Butucii afectați de îngheț sau grindină necesită îngrijiri speciale, precum aplicarea de îngrășăminte și combaterea bolilor pentru a susține o bună maturizare a lăstarilor.

Seceta

În cazul butucilor afectați de secetă, se aplică tăieri de reducție pentru a preveni slăbirea acestora. Dacă seceta apare în prima parte a vegetației, se taie 25-30% din elementele de rod, iar dacă persistă în a doua parte, numărul de struguri poate fi redus cu până la 50%.

Carențele de nutriție la vița de vie

Potrivit lucrării „Viticultură”, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Şef lucr. dr. Bucur Georgeta Mihaela, 2011, plantațiile de viță de vie se amplasează în general pe soluri în pantă, erodate, scheletice sau nisipoase, sărace în elemente nutritive, iar din această cauză apariția carențelor în sol este frecventă.

Iată care sunt cele mai dese carențe de nutriție care pot apărea la vița de vie:

Cloroza ferică

Potrivit lucrării „Ghidul fitosanitar al viticultorului”, Editura AcademicPres, Liliana Tomoiagă, 2013, carența de fier este considerată cea mai gravă boală de nutriție a viței de vie și este răspândită în multe dintre podgoriile din țara noastră. Cauzele pot include absența fierului în sol sau utilizarea sa necorespunzătoare.

Când apare și ce simptome are

Carența apare primăvara, iar simptomele persistă și pe parcursul verii. Primele semne se observă pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor și avansează spre bază.

  • frunzele capătă o culoare galben-pai, cu nervurile verzi, iar în cazuri severe, pe marginile frunzelor, apar necroze și se răsucesc, ceea ce duce la căderea prematură a frunzelor;
  • lăstarii cresc slab, cu internodii scurte și în zigzag, iar butucul slăbește treptat;
  • florile cad și rămâne doar rahisul din ciorchine;
  • strugurii sunt mici, galbeni și se curbează, iar butucii se debilitează sever în cazuri grave.

Cauze

Posibile cauze includ:

  • climat umed şi rece;
  • sol tasat sau sărac în materii organice;
  • exces de umiditate care blochează absorbţia fierului şi asfixiază rădăcinile;
  • dezechilibre frunze/producţie;
  • exces de fosfor, cupru, zinc sau magneziu;
  • lipsa fotosintezei şi slaba circulaţie a sevei.

Măsuri de control

  • aerarea, afânarea şi drenarea solului;
  • optimizarea raportului frunze/producţie;
  • alegerea corectă a portaltoiului;
  • aplicarea de îngrăşăminte organice;
  • tratamente cu sulfat de fier sau foliare;
  • folosirea îngrăşămintelor cu potasiu, amoniu sau magneziu pentru reducerea intensităţii bolii;
  • amendamente organice şi înierbarea pe solurile hidromorfe.

Carența de bor

Carența de bor este o mare problemă pentru vița de vie deoarece afectează vegetația în totalitate.

Când apare și ce simptome are

Apare înainte de înflorire, iar printre simptome regăsim:

  • frunzele devin deformate, mici, cu aspect mozaicat (pete alb-gălbui la soiurile albe și roșii la cele roșii), se gofrează, necrozează și cad prematur;
  • lăstarii tineri au internodii scurte, sunt grupați în buchete și sunt mai puțin viguroși;
  • inflorescențele necrozează și cad înainte de înflorire, iar strugurii rămân mici și boabele devin tari și lucioase.

Decolorările pot semăna cu deficitul de magneziu, dar în cazul borului sunt mai puțin pronunțate. La soiurile roșii, decolorările devin roșu aprins, iar la cele albe, decolorările au nuanțe galbene.

Cauze

  • fertilizare insuficientă;
  • climat secetos;
  • sol calcaros;
  • ușor levigabil.

Măsuri de control

Carența de bor se poate corecta prin aplicarea unor îngrășăminte foliare cu bor atât înainte, cât și după înflorire, împreună cu tratamente fitosanitare sau prin îngrășăminte complexe cu microelemente.

Carența de magneziu

Când apare și ce simptome are

Apare în lunile iulie-august, în timpul maturării strugurilor, în special în anii cu precipitații abundente.

Simptome:

  • apare pe frunzele de la baza lăstarilor;
  • la soiurile albe, limbul se îngălbenește, iar nervurile rămân verzi; la soiurile roșii, limbul se înroșește și marginile necrozează;
  • carența duce la acumulări scăzute de zaharuri, pierderi de vigoare și uscarea ciorchinilor.

Cauze

  • fertilizare insuficientă cu magneziu;
  • exces de potasiu;
  • fertilizări cu azot în stare amoniacală;
  • climat umed.

Măsuri de control

Pentru restabilirea echilibrului de magneziu în sol poți folosi îngrășăminte organice, în special gunoi de grajd. De asemenea, poți obține rezultate imediate prin stropiri cu îngrășăminte foliare ce conțin magneziu.

Carența de azot

Când apare și ce simptome are

Carența de azot apare cu puțin timp înainte de înflorit, iar simptomele ei sunt:

  • frunze verde-pal palid, aproape gălbui;
  • pețiolurile și nervurile se colorează în roșu-brun;
  • rahisul se alungește și rămâne subțire;
  • vigoare scăzută;
  • boabele sunt rarefiate și strugurii mărgeluiesc.

Cauze

Posibile cauze includ:

  • fertilizare insuficientă;
  • conținut scăzut de materie organică și azot;
  • exces de umiditate;
  • frig;
  • secetă prelungită;
  • concurența cu ierburile;
  • sol tasat;
  • îngrășăminte organice.

Măsuri de control

Soluții pentru a controla carența de azot:

  • limitarea concurenței cu ierburile;
  • aplicarea localizată a azotului;
  • fertilizări cu îngrășăminte naturale și chimice cu azot amoniacal;
  • tratamente foliare cu azot;
  • aerarea solului.

Carența de potasiu

Potrivit lucrării „„Ghidul fitosanitar al viticultorului”, Editura AcademicPres, Liliana Tomoiagă, 2013, excesul de potasiu poate provoca perturbări în creșterea butucilor și reduce numărul de boabe pe ciorchine.

Când apare și ce simptome are

Această carență apare după înflorit și prezintă următoarele simptome:

  • frunze cu aspect lucios și reflexe metalice;
  • îngălbeniri care afectează mai întâi marginea frunzei;
  • limbul se curbează spre fața inferioară;
  • butucii devin mai sensibili la secetă;
  • strugurii acumulează mai puțin zahăr, iar calitatea recoltei scade din cauza conținutului redus de zaharuri și creșterii acidității.

Cauze

Cauzele pentru apariția carenței de potasiu sunt fertilizarea insuficientă și un sol foarte argilos.

Măsuri de control

Pentru a controla această carență poți lua în calcul administrarea îngrășămintelor foliare pe bază de sulfat sau nitrat de potasiu. De asemenea, o soluție pentru a îmbunătăți absorbția potasiului este aplicarea îngrășămintelor organice, cum ar fi gunoiul de grajd, compostul, gunoiul menajer sau coardele tocate. În plus, poți utiliza și îngrășăminte minerale în sol.

Carența de mangan

Când apare și ce simptome are

Simptomele apar pe frunzele tinere, complet dezvoltate, dar și pe cele de dimensiuni medii. Se manifestă prin clorozarea acestora, uneori chiar și necrozarea lor.

Uneori, frunzele capătă un aspect de mozaic, deoarece nervurile fine rămân verzi.

Cauze

  • soluri organice;
  • soluri nisipoase;
  • soluri turboase;
  • pH ridicat;
  • perioade reci și umede.

Măsuri de control

  • aplicarea sulfatului de mangan pe terenurile ușor alcaline;
  • pulverizări foliare cu soluții pe bază de mangan, la începutul perioadei de vegetație;
  • utilizarea îngrășămintelor cu reacție acidă.

Carența de fosfor

Carențele de fosfor sunt în general asemănătoare cu cele de la azot.

Când apare și ce simptome are

  • frunze mici și rigide, de culoare închisă cu nuanțe albastru-verzui și purpurii pe pețiol, uneori și pe limb;
  • necroze pe marginea frunzelor;
  • căderea prematură a frunzelor;
  • întârzierea înmuguririi și înfloririi;
  • semințele care acumulează mai mult fosfor sunt mai puține și de dimensiuni variabile.

Cauze

  • soluri acide sau foarte alcaline;
  • nivel scăzut de materie organică;
  • temperaturi scăzute sau umiditate;
  • culturi cu un sistem radicular slab dezvoltat;
  • soluri cu rezerve scăzute de fosfor;
  • soluri cu o capacitate mare de fixare a fosfaților;
  • soluri bogate în fier.

Măsuri de control

Pentru combaterea acestei carențe, în cazul solurilor acide, se aplică fosfat bazic, mineral, iar pentru cele neutre și alcaline, fosfat solubil în apă. În plus, se realizează o arătură adâncă, unde se repartizează îngrășământ cu fosfor.

Carența de zinc

Când apare și ce simptome are

Apare pe frunzele tinere, care devin galbene și mai mici. Se manifestă sub formă de cloroză interveinală asemănătoare cu cea cauzată de deficitul de fier. Creșterea noilor lăstari este încetinită, cu internoduri mai scurte, iar frunzele mature prezintă o cloroză interveinală verde-gălbui, evoluând ulterior spre galben-albicios. Ciorchinii sunt ofiliți și boabele minuscule, insuficient de coapte.

Cauze

Deficiența de zinc este agravată de:

  • temperaturi scăzute și umiditate ridicată;
  • soluri organice;
  • soluri cu pH ridicat;
  • soluri bogate în fosfor;
  • soluri ce primesc aplicări mari de fosfor.

Măsuri de control

Pentru a combate carența de zinc, se recomandă utilizarea fertilizanților ce conțin acest element. De asemenea, o gestionare adecvată a apei (de exemplu, prin irigare) este esențială pentru a crea un mediu propice absorbției nutrienților.

Carența de calciu

Când apare și ce simptome are

Deficiența de calciu provoacă o decolorare maronie și o putrezire care începe de la vârfurile strugurilor, care mai apoi se usucă. Carența de calciu este frecventă în solurile acide sau în cele cu un conținut scăzut de materie organică.

Cauze

Deficiența de calciu este agravată de:

  • soluri acide, nisipoase sau ușoare (spălare), de turbă acidă, bogate în sodiu sau aluminiu;
  • condiții de secetă;
  • fructe bogate în azot sau potasiu;
  • fructe mari.

Măsuri de control

Pentru a corecta această carență, se recomandă utilizarea îngrășămintelor specifice care conțin calciu. De asemenea, este important să monitorizezi pH-ul solului.

Confuzii între simptomele carențelor nutriționale și cum le identifici corect

Confuziile între simptomele carențelor nutriționale pot duce la aplicarea unor soluții nepotrivite, ceea ce poate afecta sănătatea și productivitatea culturii. Iată un tabel cu poze în oglindă ale celor mai întâlnite confuzii:

În cazul deficienței de bor, decolorările interne pot semăna cu cele provocate de lipsa de magneziu, însă, la bor, marginile sunt mult mai estompate și se necrozează. Frunzele afectate au o formă rotunjită și sunt mai apropiate de vârful lăstarilor.

În cazul deficienței de magneziu, marginile se îndoaie în jos și decolorarea este mai pronunțată.

În cazul deficienței de zinc, frunzele rămân mici.

Cloroza cauzată de deficiența de fier este mult mai uniformă ca aspect în comparație cu modelul de mozaic care se formează în cazul deficienței de mangan.

Rolul nutrienților în dezvoltarea viței de vie și controlul anumitor boli

Un aport adecvat de nutrienți contribuie la creșterea robustă a viței de vie, reducând riscul de infecții fungice și ajutând la buna dezvoltare a culturii. De asemenea, o plantă care primește nutrienții necesari este mai capabilă să reziste la stresul abiotic.

Importanța elementelor nutritive pentru o viță de vie sănătoasă și recolte de calitate
Azotvigoare
calitate struguri/vin
creșterea randamentului
Fosforfoliaj sănătos
struguri de calitate
creșterea randamentului
Potasiufoliaj sănătos
struguri bine dezvoltați
reducerea riscului de boli fungice
creșterea conținutului de zahăr din boabe
îmbunătățirea procesului de maturare a boabelor
Magneziufoliaj sănătos
creșterea nivelului de zahăr în boabe
prevenirea și controlul necrozei ciorchinilor
Calciuîmbunătățirea calității boabelor
diminuarea severității necrozei ciorchinilor
îmbunătățirea fermității boabelor și creșterea duratei de păstrare
Borîmbunătățirea procesului de înflorire
creșterea randamentului
asigurarea unei coaceri uniforme
creșterea nivelului de zahăr în boabe
Fiercombaterea clorozei și foliaj sănătos
creșterea nivelului de zahăr în boabe.
Mangancombaterea clorozei și foliaj sănătos
creșterea nivelului de zahăr în boabe
Zincfoliaj sănătos
creșterea randamentului
îmbunătățirea calității fructelor și reducerea acidității

Recomandări pentru aplicarea îngrășămintelor la vița de vie

  • Azotul se aplică primăvara, înainte de senescența frunzelor, pentru a asigura rezervele necesare viței de vie în sezonul de creștere.
  • Potasiul, esențial pentru dezvoltarea fructelor, este necesar în cantități mai mari decât azotul și se aplică de obicei în aceeași perioadă.
  • Calciul, important pentru creșterea frunzelor și ramificațiilor, este absorbit 40% între apariția frunzelor și formarea fructelor.
  • Magneziul se aplică foliar pentru a preveni căderea prematură a fructelor.
  • Pentru a determina necesarul exact de nutrienți este necesară o analiză detaliată a plantelor.

Așadar, identificarea corectă a carențelor nutriționale și aplicarea nutrienților necesari pot preveni pierderile de recoltă și pot asigura o producție de calitate superioară. De asemenea, monitorizarea constantă a plantației și ajustarea tehnologiei de protecție contribuie la maximizarea potențialului culturii.

surse foto:

https://www.yara.co.uk/contentassets/a0b0781c8f4841a7854c3ae9f0cc4721/6634/

https://www.yara.co.uk/contentassets/e4028d28d20843fd977ad8f960aec9d3/6690/

https://www.yara.co.uk/contentassets/e4028d28d20843fd977ad8f960aec9d3/11590/

https://www.yara.co.uk/contentassets/52692b1465fe447aa82cd3a7b101700d/6698/

https://www.yara.co.uk/contentassets/7660612161894df6b14208b300b008c1/6710/

https://www.yara.co.uk/contentassets/877a6bdaef4e4913976d57a760b8ea08/6189/

https://www.yara.co.uk/contentassets/877a6bdaef4e4913976d57a760b8ea08/6189/

https://www.yara.co.uk/contentassets/52692b1465fe447aa82cd3a7b101700d/6744/

Produse BASF recomandate

Culturi similare

Smart Technology

Am lansat Smart Technology pentru culturi horticole, programul inteligent de protecție a plantelor, aliatul tău de încredere.

Mai multe detalii

BASF AgSolutions Finder

Soluția digitală îți oferă sugestii de produse doar pe baza nevoilor tale, simplu, rapid și interactiv. Alege problemele cu care te confrunți în cultura ta și vei primi recomandările noastre de produse.

Vezi recomandările

Soluții digitale de la BASF

Aplicația AgAssist – asistentul digital din buzunarul tău

Descarcă aplicația

De acum poți primi noutățile BASF și pe WhatsApp

Te poți abona la informările noastre în 3 pași simpli. Știri, sfaturi, recomandări, rapid și ușor, direct pe WhatsApp.

Mai multe detalii

Profită de ofertele speciale BASF

Descoperă ofertele speciale și pachetele tehnologice BASF.

Vezi promoțiile BASF

Fii un fermier informat!

Serviciile mele: gestionează rapid și ușor abonările (email sau SMS). Vei primi astfel informații personalizate din partea noastră și vei avea partea de conținut premium.

Abonează-te acum
Mergi sus