Editorial: Costul de oportunitate al lipsei irigațiilor
24.05.2021
Spania și Italia au suprafețe mai mici cultivate cu grâu, dar au recolte mai mari.
Despre lipsa sistemelor de irigații se tot vorbește de aproape 30 de ani, dar este mai ușor de conștientizat dimensiunea dezastrului atunci când ne comparăm cu țări care au tratat cu seriozitatea cuvenită acest subiect. Facem parte din Uniunea Europeană (UE), așa că este firesc să ne comparăm cu cele mai dezvoltate state ale Europei, dacă vrem să ajungem cât mai aproape de nivelul lor. Din păcate, mai este mult până acolo, cel puțin din punct de vedere al eficienței în agricultură.
Fără irigații, cu exporturi semnificative de materii prime și importuri masive de alimente, cu o fragmentare enormă a terenurilor, cu lipsa unei strategii clare la nivel național – tot atâtea probleme care au fost demult rezolvate în statele dezvoltate din UE. Și când, din calcule simple, reiese că pierdem recolte de cel puțin jumătate de miliard de euro anual, dimensiunea dezastrului capătă un contur mai clar. Și mai neplăcut.
Grâul, o cultură cu rol de simbol
Grâul a fost mereu o cultură cu importanță deosebită pentru România, de-a lungul istoriei. Însă, anul trecut, ”Grânarul Europei” nu s-a ridicat la înălțimea acestei vechi denumiri. Seceta și lipsa sistemelor de irigații au ”colaborat” și ne-a făcut ”cadou” o scădere masivă, de 38%, a culturii de grâu, iar România a ajuns pe locul 6 din punct de vedere al recoltei, în UE.
Ce înseamnă mai exact lipsa unui sistem de irigații? Cel puțin 2 milioane de tone de grâu, ca să dăm doar un exemplu. Spania, care are o suprafață cultivată mai mică, a reușit să obțină cu aproape 2 milioane de tone de grâu mai mult anul trecut. Dacă luăm un preț de referință de circa 250 de euro pe tonă, asta înseamnă jumătate de miliard de euro. Numai din grâu. Într-un singur an. În condițiile în care necesarul de investiții în sisteme de irigații la nivel național este estimat la circa 7 miliarde de euro.
Pe locul 6 la recoltă, dar pe 4 la suprafață
În 2020, anul pandemiei, România a ocupat locul şase în UE în ceea ce priveşte producţia de grâu, cu un total de 6,4 milioane de tone, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS). Am fost depășiți de Franţa (30,07 milioane de tone), Germania (22,17 milioane de tone), Polonia (11,73 milioane de tone), Spania (8,27 milioane de tone) și Italia (6,72 milioane de tone).
Partea amuzantă este că, în ceea ce privește suprafața cultivată cu grâu, suntem pe locul în 4 în UE, cu 2,15 milioane de hectare, după Franța (4,51 milioane de hectare), Germania (2,83 milioane de hectare) și Polonia (2,47 milioane de hectare). Spania, care a obținut cu aproape 2 milioane de tone mai mult, are mai puțin de 2,1 milioane de hectare. La aceste cifre, mai este nevoie de alte comentarii?
Exporturile de produse agroalimentare, în scădere
Pentru că nicio veste rea nu vine singură, anul trecut am înregistrat și o scădere de 17,4% a exporturilor de produse agroalimentare. ”Noroc” că importăm mai multe alimente, nu? Și, bineînțeles, nici acest an nu pare să facă excepție.
Deficitul comercial total pe primul trimestru este deja cu 863 milioane de euro mai mare față de cel din primele trei luni din 2020. Și vom continua și în 2021 să importăm mai multe alimente, desigur, fiind greu de crezut că acest trend poate fi inversat atât de repede. Oare cine mai crede în îmbunătățirea situației? Să vedem la anul.
Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 15 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum News.ro, Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.