GHIDUL principalelor regiuni viticole și podgorii din România

Particularitățile fiecărei regiuni viticole sau podgorii din România și care sunt factorii ce transformă vinul românesc într-una dintre comorile Europei

  • 1. România - pe harta zonelor viticole din Europa


  • 2. Regiuni viticole


    • a. Ce este o regiune viticolă
    • b. Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei
    • c. Regiunea viticolă a podișului Transilvaniei
    • d. Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei
    • e. Regiunea viticolă a dealurilor Banatului
    • f. Regiunea viticolă a Crișanei și Maramureșului
    • g. Regiunea viticolă a teraselor Dunării
    • h. Nisipurile și alte terenuri favorabile din sudul țării
  • 3. Drumul vinului


Cultivarea viței de vie este o tradiție străveche în România. În Dacia, de exemplu, podgoriile erau un semn al bogăției. Vinul nu a fost apreciat însă numai de daci. Marii domnitori ai României au susținut și încurajat producția de vin. De altfel, primele relatări istorice despre podgoriile din Moldova datează de pe vremea domniilor lui Petru al II-lea și Ștefan cel Mare.


România - pe harta zonelor viticole din Europa

Getodacii, locuitori ai pământurilor de la Carpați, Dunăre și Marea Neagră, considerau vinul una dintre cele mai de seamă bogății ale lor. Această băutură era consumată în acea vreme din coarne de bou, ulcele sau tigve.

Burebista, primul rege al Daciei, de altfel și întemeietorul primului stat dac centralizat, a încercat să reducă consumul de vin în regat prin dezrădăcinarea viilor, sfătuit de marele preot Deceneu. Cu toate măsurile luate, se știe cu siguranță că, la sosirea romanilor, în Dacia se cultiva încă vița de vie. Aceștia au adus pe teritoriul țării noastre noi soiuri de vie, dar și tehnici noi de vinificație sau tăiere.

Practic, cultivarea vinului pe teritoriul actualei Românii nu a încetat în niciun moment. Ba dimpotrivă, viticultorii și proprietarii de podgorii au investit atât de mult timp și resurse în această îndeletnicire încât au ajuns să fie cunoscuți chiar și dincolo de granițele țării.

Chiar și în anii cu producție viticolă slabă sau în cei în care viile au fost afectate de invazia de filoxere (n.r. insecte care atacă rădăcinile plantei), soiuri din podgoriile Drăgășani, Dealu-Mare, Odobești, Cotești, Cotnari sau Târnavele și sortimentele de vinuri românești precum Grasa, Tămâioasa, Băbeasca, Busuioaca sau Feteasca Albă au fost apreciate peste hotare.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în prezent, suprafața cultivată cu viță de vie ocupă circa 180.000 de hectare. Astfel, țara noastră ocupă locul 5 la nivelul UE ca suprafață viticolă și locul 6 la producția de struguri și vin.

De altfel, și BASF investește în povestea vinului din România prin intermediul concursului Povești cu vinuri românești . Viticultorii mici și mijlocii, deținători de plantații viticole cu suprafețe mai mici de 100 de hectare, au șansa de a câștiga unul dintre cele trei premii oferite de BASF, constând în utilaje pentru protecția viței de vie, sau kit-uri de promovare a afacerii. Concursul național de vinuri este organizat de BASF cu sprijinul ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România). Probele de vinuri sunt evaluate de juriul format din degustători experți, conform sistemului internațional de evaluare și punctaj.


Regiuni viticole

Din cauza deosebirilor ecoclimatice din România, perioada de maturare a strugurilor diferă foarte mult de la o regiune la alta. De exemplu, același soi va ajunge la maturitate cu 4-5 săptămâni mai devreme în județul Giurgiu, comparativ cu Cluj.

Alte diferențe sunt date de altitudine, expunere, pantă sau prezența unor bazine de apă. Acestea sunt deosebiri ecopedologice și pot determina și ele o maturare mai devreme sau mai târziu a strugurilor.

Pe fondul acestor diferențe, particularitățile privind condițiile ecologice, soiurile cultivate, tehnologiile aplicate sau nivelul cantitativ și calitativ al strugurilor diferă foarte mult de la o regiune viticolă la alta.

În România, regiunile viticole se suprapun pe vechile provincii istorice.

Ce este o regiune viticolă

În termeni largi, regiunea viticolă este un habitat de mare întindere care prezintă aceleași caracteristici din punct de vedere al condițiilor ecologice, a sortimentului de soiuri și a tehnologiilor de întreținere aplicate viței de vie și de obținere a vinurilor.

Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei

Include plantațiile din Moldova, cuprinse de la Hlipiceni, jud. Botoșani, până la Tîmboiești, jud. Vrancea, și Smârdan, jud. Galați.

Ecoclimatul de aici are puternice influențe est-europene, fiind caracterizat de resurse heliotermice cu valori superioare, comparativ cu, de exemplu, regiunea viticola a podișului Transilvaniei. Resursele hidrice sunt însă mai mici.

Resurse le heliotermice superioare se traduc și prin niveluri mai mari ale temperaturilor -de din perioada înfloritului - 18,5 - 19,5 grade Celsius. Temperatura medie a lunii iulie fiind de 21,4 grade și cea a lunii august, de 26,7 grade. Numărul zilelor fără îngheț este de aproximativ 214 anual, media temperaturilor extreme minime putând însă să ajungă la -32,5 grade, la Răcăciuni, jud. Bacău.

Altitudinea medie a versanților plantați cu vie este de 179 m, soiurile de viță de vie specifice acestei zone fiind: Fetească Regală, Muscat Ottonel, Aligote, Cabernet Sauvignon, Tămâioasă Românească, Băbească Neagră, Grasă, Frâncușă, Galbenă de Odobești sau Busuioacă.

Podgoria Cotnari

Este situata pe coasta Cotnari-Hârlău, care face trecerea între podișul Sucevei și câmpia Moldovei. Administrativ, aparține de județele Iași și Botoșani.

Tipurile de sol caracteristice acestei podgorii sunt cernoziomurile cambice, cernoziomurile, solurile cenușii, regosolurile și solurile antropice, relieful dominant fiind cel de coastă, mai exact versantul estic al dealului Mare Hârlău, cu platouri înalte, de 300-500 m.

Climatul este o combinație între cel pronunțat est-european și moderat continental central-european.

Exemple de crame din podgoria Cotnari: Crama Cotnari, Casa de Vinuri Cotnari, Hârlău, Cucuteni, Târgu Frumos, Frumușica etc.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Cotnari: Grasă de Cotnari, Fetească albă, Frâncușă, Fetească Regală, Aligote, Tămâioasă Românească, Muscat Ottonel.

Podgoria Odobești

Situată în parte de est a Subcarpaților de Curbură, deține tronsonul cuprins între Valea Putnei la nord și Valea Milcovului la sud. Administrativ se află în județul Vrancea, principalul centru viti-vinicol al podgoriei fiind orașul Odobești.

Cernoziomurile argiloiluviale, solurile cenușii și solurile brune luvice, solurile aluviale și protosolurile aluviale sunt cele predominante în această regiune. Sunt poate cele mai fertile soluri din țara noastră. Relieful este vălurat, colinar, cu altitudini cuprinse între 100 m la vest și 300 m la vest.

Climatul de aici este temperat continental, dar care prezintă și nuanțe excesive, din cauza prezenței maselor de aer rece, est-european.

Exemple de crame din podgoria Odobești: Crama Şarbă Odobeşti, Crama Tenuta Odobeşti, Crama Zilberstein etc.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Odobești: Fetească Albă, Riesling Italian, Sauvignon, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Plavaie, Galbenă de Odobești, Aligoté, Merlot, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Alicante Bouschet.

Podgoria Panciu

Situată în zona piemontană de la exteriorul curburii Carpaților și Subcarpaților vrânceni, care face trecerea de la orogenul carpato-subcarpatic la câmpia Siretului Inferior. Din punct de vedere administrativ aparține de județul Vrancea.

Tipurile de sol predominante în această podgorie sunt formate în mare parte pe mantia loessoidă, cu textură în general lutoasă sau luto-nisipoasă care acoperă stiva de nisipuri și pietrișuri piemontane, predominante fiind molisolurile - în proporție de 90%, reprezentate de cernoziomuri levigate (cambice și argiloiluviale) și soluri cenușii de pădure.

Forma predominantă de relief este câmpia, cu altitudini cuprinse de la 65 m la 350 m.

Din punct de vedere climatic, podgoria se află în zona de silvostepă, cu climă temperat-continentală. Se resimt însă și influențe ale climatului moderat central-european.

Exemple de crame din podgoria Panciu: Domeniile Panciu, Tifești, Păunești.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Panciu: Fetească Albă, Riesling Italian, Plăvaie, Aligote, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Băbească Neagră.

Podgoria Huși

Podgoria Huși este situată în partea de sud-est a Podișului Central Moldovenesc, între valea Crasnei și valea Prutului.

Solurile variază de la molisolurile stepei și silvostepei (cernoziomuri, cernoziomuri levigate, solurile cenuşii) la argiluvisolurile etajului forestier (soluri brune, brune podzolite şi insular podzolice). Dintre acestea, cernoziomurile sunt cele mai valoroase pentru plantațiile viticole. Relieful este deluros, cu coline depresionare, altitudinile fiind cuprinse între 22 şi 300 de metri.

Climatul este unul de tip temperat-continental, cu nuanțe moderat continentale pe dealurile înalte și excesiv continentale la nivelul Depresiunii Huși.

Exemple de crame din podgoria Huși: Casa de Vinuri Huși, Cramele Vincon etc.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Huși: Aligote, Aromat de Iaşi, Băbească Gri, Chardonnay, Crâmpoșie, Donaris, Fetească Albă, Fetească Regală, Frâncușă, Golia, Ozana, Pinot Gris, Riesling, Sauvignon Blanc, Zghihara de Huși, Traminer, Furmint, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Băbească Neagră, Burgund, Codană, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Şarbă, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Traminer.

CITEȘTE ȘI: Vița de vie și vinul românesc - istoric, podgorii, soiuri de viță de vie


Regiunea viticolă a podișului Transilvaniei

Regiunea viticolă a podișului Transilvaniei cuprinde plantațiile dintre Apold, jud. Sibiu, până la Dej și Bistrița-Năsăud.

Temperatura medie din timpul înfloritului este de 17-17,8 grade Celsius, cea a lunii iulie de 19,6 grade. Temperatura medie maximă a lunii august este de 25,7 grade Celsius în această regiune viticolă. Iernile sunt foarte aspre aici, media extremelor minime fiind de -32,6 grade, sau -35,2 grade, în Dej.

Datele ecoclimatice satisfac cerințele obținerii unor vinuri de calitate superioară, mai ales datorită toamnelor lungi și însorite. Apoi, calitatea băuturii este influențată în această zonă și de frecvența mare a putregaiului nobil, care apare în timpul maturării boabelor.

Relieful este format din dealuri și terase cu o altitudine medie de 411 metri, soiurile de viță specifice acestei regiuni fiind: Fetească Albă, Traminer Rose, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească Regală și Italian Riesling.


Podgoria Târnave

Aceasta ocupă aproape toată suprafața podișului Târnavelor, care este străbătut de râurile Târnava Mică și Târnava Mare, care se unesc la ieșirea din Blaj. Administrativ, se întinde de-a lungul județelor Alba, Sibiu și Mureș.

Solul dominant în podgoria Târnave, cea mai mare din Transilvania, este cel brun. Pe versanți întâlnim regosoluri, iar pe terase, soluri antropice. Solurile sunt bogate în calciu activ și au o cantitate scăzută de fier. În locurile unde apa freatică este aproape de suprafață, s-au format soluri negre. În microdepresiuni întâlnim însă soluri coluviale carbonatate.

Relieful este format dintr-o înlănțuire de dealuri, însă terenul cuprinde toate formele de relief, cu altitudini de la 234 m, în lunca Târnavelor și a Mureșului, la 550 de metri, lângă Mediaș.

Din punct de vedere climatic, temperaturile scăzute din timpul toamnei duc la păstrarea aromei în boabe și la obținerea unei acidități mai ridicate. Temperaturile scăzute nu stopează acumularea de zaharuri. Dimpotrivă, aerul bogat în vapori favorizează formarea mucegaiului nobil. Aceste condiții sunt optime pentru soiurile din care se obțin vinuri spumante - Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling Italian și Pinot Gris, însă nerecomandate pentru cultivarea soiurilor roșii.

Exemple de crame din podgoria Târnave: Cramele Jidvei, Crama Villa Vinea etc.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Târnave: Traminer, Fetească Regală, Feteasca Albă, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel și Chardonnay, Pinot Gris, Ezerfurtu.


Podgoria Lechinţa

Este situată în regiunea de dealuri a Someșului Mare și Mureșului, în nord-estul podișului Transilvaniei. Se întinde peste orașele Bistrița, Beclean și Reghin, înglobând județele Mureș și Bistrița-Năsăud.

Solurile predominante aici sunt cele brune argilo-iluviale, brune luvice (podzolite), brune eu-mezobazice, regosolurile și solurile antropice, relieful fiind format exclusiv din dealuri, cu altitudini cuprinse între 450 și 600 de metri.

Climatul este temperat, moderat continental. Iernile sunt aici aspre, cu veri calde, cu umiditate crescută. Toamnele sunt și ele calde, cu temperaturi favorabile chiar și în octombrie.

Exemple de crame din podgoria Lechința: Crama Liliac, Crama Jelna etc.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Lechința: Fetească Albă, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Riesling Italian sau Fetească Regală.


Podgoria Alba

Numită de sași și Țara Vinului sau Weinland, podgoria Alba se află în centrul Transilvaniei. Aici viticultura are tradiții îndelungate, datând încă din perioada dacilor. Podgoria Alba se întinde de-a lungul Mureșului, de la Vințu de Jos până spre Stremț.

Podgoria Alba însumează o mare varietate de tipuri și subtipuri de sol, brun eumezobazic, brun argiloiluvial, molic, divers erodate, pseudorendzine, cernoziomuri levigate sau regosoluri. Cele mai bune pentru cultura vinului, din punct de vedere al proprietăților biochimice, sunt cele brune eumezobazice, brune argilo-iluviale tipice şi luvice.

Relieful este predominant deluros, cu altitudini care pornesc de la 300-400 de metri și ajung până la 500-600 de metri. Este format din dealurile Trascăului la vest și dealurile Secaşelor la est, separate de Culoarul Mureşului.

Climatul este în general moderat-continental, iernile fiind reci, iar verile relativ calde și umede. Toamnele, în schimb, sunt calde și cu temperaturi favorabile maturării strugurilor inclusiv în octombrie.

Podgoria Alba face parte - alături de podgoriile Aiud, Sebeș-Apold și Târnave - din Asociația Țara Vinului, care a luat naștere în 2007, la inițiativa autorităților din Alba. Principalul scop al asociației este promovarea turismului și dezvoltarea viticulturii.

Exemple de crame din podgoria Alba: Domeniile Boieru.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Alba: Feteasca Albă, Riesling Italian, Furmit, Sauvignon Blanc, Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel, Feteasca Albă, Traminer, Pinot Gris.

Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei

Cuprinde plantațiile viticole din sudul țării, de la Râmnicu Sărat până la Halanga, jud Mehedinți, și Segarcea, jud. Dolj.

Condițiile climatice de aici permit extinderea perioadei de vegetație la 185 de zile. Cu toate că este situată în regiunea de sud a țării și se bucură de 18 până la 41 de zile anual în care temperaturile maxime sunt mai mari de 30 de grade Celsius, asprimea gerurilor este mult mai mare aici. Valoarea medie a extremelor minime este de -29,9 grade, însă poate ajunge la -35 de grade, la Banu Mărăcine.

Altitudinea medie la care sunt localizate plantațiile este de 242 de metri, principalele soiuri de viță de vie cultivate în Muntenia și Oltenia fiind Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Fetească Neagră, Fetească Albă, Italian Riesling, Pinot Gris, Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc.


Podgoria Dealu Mare

Se situează în zona Subcarpaților Meridionali și cuprinde colinele și depresiunile situate între râul Teleajen, la vest, și râul Buzău, la est. Administrativ, se afla pe teritoriul județelor Prahova și Buzău.

Însumează o varietate de soluri, din cauza frământării și eroziunii, fenomene frecvente în regiune. Partea de vest, de exemplu, cuprinde argile roşii, marne şi nisipuri fine roşcate. În partea de est găsim calcare sarmatice, argile, gresii şi tufuri dacitice, depozite de nisipuri fine în alternanţă cu pietriş format din fragmente de roci cristaline, lehmuri şi löess. În zonele mai joase, de câmpie, întâlnim soluri cernoziomice, iar în partea de nord soluri brune de pădure. Spre vest, în schimb, predomină mai ales solurile brun-roşcate de pădure erodate.

Relieful este format mai ales din zone deluroase, brăzdate de văi. Altitudinea variază de la valori de 134-179 m la câmpie și 460-550 m, în zona dealurilor înalte.

Temperaturile medii anuale sunt de 10,8 grade Celsius, la est, și de 11,2 grade Celsius, la vest. Iernile sunt friguroase, mai ales în ianuarie și în prima jumătate a lui februarie, însă relativ scurte.

Exemple de crame din podgoria Dealu Mare: Crama Budureasca, Domeniile Dealu Mare, Vinarte Villa Zorilor, Crama Basilescu, Crama Ceptura, Cramele Halewood, Domeniile Tohani etc.

Soiuri de struguiri pentru vin cultivate în podgoria Dealu Mare: Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Pinot Gris, Chardonnay, Sauvignon, Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot, Pinot Noir.

Podgoria Sâmburești

Este situată în nordul județului Olt, la 60 de kilometri de Slatina, în podișul Getic.

Predomină aici solurile brune eu-mezobazice, cu proprietăți fizice și chimice benefice mai ales pentru vinurile roșii. Tot aici găsim și luvisoluri, de tipul solului brun luvic, luvisolului albic si planosolului.

Relieful este format din panouri piemontane, brăzdate de vai afluente, cu altitudini care variază de la 100 la 400 de metri.

Climatul este unul de tip moderat continental, caracterizat de veri călduroase și de ierni friguroase, însă fără extreme notabile.

Exemple de crame din podgoria Sâmburești: Domeniile Sâmburești, Vinarte Bolovanu etc.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Sâmburești: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Fetească Neagră, Burgund Mare, Riesling Italian, Sauvignon, Fetească Albă, Fetească Regală, Chasselas Doré, Chasselas Rosé sau Muscat Hamburg.


Podgoria Drăgășani

Podgoria Drăgășani este situată între Subcarpații Getici, la nord, și Câmpia Română, la sud și sud-est.

Solurile prezente aici sunt luvisolurilor albice, planosolurilor și solurilor brune luvice (podzolite). Pe culmile bine drenate, pe versanți și terase, în schimb, au apărut soluri brune argiloiluviale. Pe versanți găsim însă și soluri brune eu-mezobazice și regosoluri, iar pe terase solurile brun-roșcate.

Relieful este format din dealuri și coline cu altitudini cuprinse de la 200-300 de metri la 400-500 de metri.

Clima de aici este una de tip temperat moderat continentală.

Exemple de crame din podgoria Drăgășani: Casa Isărescu, Casa de Vinuri Negrini, Crama Știrbey etc.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Drăgășani: Sauvignon, Chardonnay, Riesling Italian, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Tămâioasa Românească, Crâmpoșia, Novac, Negru de Drăgășani, Victoria, Azur sau Călina.


Regiunea viticolă a dealurilor Banatului

Este formată din plantații viticole cu caracter insular, care se întind de la Moldova Nouă, jud, Caraș-Severin, până la Teremia Mare, jud. Timiș.

Din punct de vedere al climei și temperaturilor medii regiunea se aseamănă cu regiunea viticolă a Munteniei și Olteniei. Singura deosebire: temperaturile extreme minime din timpul iernii se aseamănă cu cele din regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei.

Viticultura se practică mai ales la altitudini medii de 231 de metri, cuprinse între Munții Banatului și zone de câmpie.

Exemple de crame din regiunea viticolă a dealurilor Banatului: Crama Aramic, Crama Dealul Dorului, Crama Petro Vaselo etc.

Soiuri de viță de vie cultivate în regiunea viticolă a dealurilor Banatului: Italian Riesling, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Cadarcă, Merlot, Burgund Mare.


Regiunea viticolă a Crișanei și Maramureșului

Această regiune este cuprinsă între Centrul Viticol Miniș, din jud. Arad, la sud, și Centrul Viticol Halmeu, jud. Satu Mare, la nord.

Regiunea este caracterizată și de niveluri termice mai mari în lunile iunie, iulie și august, dar și de lungirea perioadei de vegetație. Temperaturile extreme minime din timpul iernii scad însă până la valori de -27,2 grade Celsius, cea mai scăzută valoare fiind înregistrată la Maderat, -30,1 grade.

Viticultura se practică în această regiune în zona de dealuri cuprinsă între Mureș și Tisa, dar și în zone de câmpie - câmpia Tisa sau regiuni din Oradea și Halmeu. Altitudinea medie la care se afla plantațiile de vie este de 222 m.

Soiurile de vin cultivate aici sunt Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Cadarcă, Merlot, Burgund Mare, Italian Riesling, Fetească Regală, Muscat Ottonel.

Podgoria Miniș-Măderat

Localizată în județul Arad, este una dintre cele mai vechi podgorii din România. Situată la 20 de kilometri de Arad, se întinde pe dealurile de la baza munților Zarandului, cuprinsă de răurile Mureșului și ale Crișului Alb.

Solurile pe care le găsim aici sunt cele eu-mezobazice si brune luvice, relieful fiind format din munții Zarandului, colinele piemontale ale dealurilor Cigherului și Codru-Moma și câmpia Aradului. Astfel, cuprinde altitudini care pornesc de la 150 de metri, dar pot sa ajungă până la 800.

Climatul este moderat continental, temperat, cu influențe ariatico-mediteraneene.

Exemple de crame din podgoria Miniș-Măderat: Cramele Miniș, Elite Wine, Pivnițele Birăuaș etc.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Miniș-Măderat: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Burgund Mare, Cadarcă.


Regiunea viticolă a colinelor Dobrogei

Este regiunea viticolă din România care se întinde de la stațiunea Mangalia până la Tulcea și Măcin.

Aici, condițiile din timpul înfloritului sunt cele mai favorabile producției de vin. Temperaturile sunt ridicate - 18,9-20,3 grade Celsius medie, iar precipitațiile scăzute - 15,9-19,5 mm. Din cauza influenței Mării Negre, temperaturile medii sunt mai scăzute comparativ cu alte regiuni viticole din sudul României, însă iernile sunt mai puțin aspre, Totuși, în extrema minimă, acestea pot coborî până la -33 de grade, valoare înregistrată la Murfatlar.

Soiurile de viță de vie cultivate în Dobrogea, la o altitudine medie de 71 de metri sunt Pinot Gris, Chardonnay, Muscat Ottonel, Italian Riesling, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir sau Merlot.

Podgoria Murfatlar

Situată în sud-estul tării, este localizată în podișul Dobrogei de Sud, de o parte și alta a văii Carasu. Administrativ, această podgorie aparține de județul Constanța.

Solurile sunt, în general, bălane și cernoziomuri, relieful fiind specific podișului Dobrogei de Sud, cu altitudini cuprinde între 100 și 130 de metri. Valea Carasu reprezintă cea mai importantă parte a podgoriei, din punct de vedere al reliefului.

Climatul este unul de tip continental, verile fiind călduroase și secetoase, iar iernile moderate. Primăvara vine aici timpuriu, iar toamnele sunt în general lungi. Aceste condiții fac ca aici să se înregistreze cea mai lungă perioadă de vegetație a viței de vie.

Exemple de crame din podgoria Murfatlar.: Crama Murfatlar, Domeniul Bogdan, Domeniul Vlădoi, Crama Rasova etc.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Murfatlar: Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Tamâioasă Românească, Sauvignon, Riesling Italian, Columna, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot și Fetească Neagră.


Podgoria Sarica Niculițel

Este cea mai veche podgorie din Dobrogea și singura cu blazon episcopal. Podgoria se întinde pe 383 de hectare și are un terroir care și-a confirmat valoarea în cei peste 2.500 de ani de tradiție.

Podgoria este localizată în județul Tulcea, mai exact în nord-vest. Plantațiile se află într-o zonă depresionară împădurită, la numai 29 de kilometri de orașul Tulcea.

Viile se află chiar la poalele muntelui Măcin, între Dunăre și Deltă. Solul din zonă este unul calcaros, cu substrat bazaltic.

Clima temperat continentală are veri lungi și secetoase în zonă și ierni blânde. Anotimpul rece este caracterizat însă și de vânturi puternice.

Exemple de crame din podgoria Sarica Niculițel: Viticola Sarica Niculițel.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Sarica Niculițel: Aligote, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Riesling, Fetească Albă, Pinot Gris, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Syrah.

Regiunea viticolă a teraselor Dunării

Această regiune viticolă este, de fapt, o bandă care se întinde de-a lungul Dunării, de la Zimnicea, jud. Teleorman, la Fetești, Ialomița.

Pentru că dispune de resurse heliotermice perfecte, condițiile din timpul înfloritului, din fenofazele creșterii și ale maturării strugurilor sunt foarte favorabile culturii viei, atât ca temperatură, cât și ca umiditate.

Inconvenientul cel mai mare al acestei regiuni este altitudinea medie scăzută a terenurilor, de numai 72 de metri. Asta în condițiile în care micropanta și microrelieful sunt elemente importante în viticultură.

Temperatura medie a extremelor este de -27 de grade Celsius aici, însă poate ajunge și la -30,2 grade, în Zimnicea sau Greaca.

Exemple de crame din regiunea viticolă a teraselor Dunării: Domeniile Ostrov, Crama Histria, Crama Darie etc.

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în regiunea viticolă a teraselor Dunării: Crâmpoşie, Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Pinot Gris, Pinot Blanc, Sauvignon, Chardonnay, Băbească Gri, Aligoté, Traminer Roz, Tămâioasă Românească, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot, Malbec, Negru de Drăgaşani, Pinot Noir, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Sangiovese, Syrah, Dornfelder, Rebo.


Nisipurile și alte terenuri favorabile din sudul țării

Cuprind podgoriile și centrele viticole de la Vrata, jud. Mehedinți, și Rîmnicelu, jud. Brăila. Condițiile în care se practică viticultura aici sunt foarte apropiate cu cele de pe terasele Dunării.

Cu toate acestea, sunt mult mai neprietenoase cu vița de vie , atât vara, cât și iarna. Temperaturile minime extreme ajung aici la -29,8 grade Celsius, însă în Furculești, Teleorman, au fost înregistrate și -33.4 grade.

Solurile sunt nisipoase și altitudinea scăzută, la o medie de numai 66 de metri, cu terenuri mai mult sau mai puțin plane. Din cauza acestor condiții, aici s-au dezvoltat mai ales areale viticole în formă insulară, centrele viticole fiind adesea independente.

Se cultivă aici soiuri de viță precum: Rkatiteli, Roșioară, Sangiovese, Băbească Neagră, Alicante Bouschet, Riesling Italian, Fetească Regală, Rkatiteli sau Cabernet Sauvigon.

Podgoria Dacilor

Este formată din grupul de plantații viticole din câmpia Blahniței, în extremitatea vestică a câmpiei Olteniei. Administrativ, această podgorie se află în județul Mehedinți.

Solurile care se găsesc aici sunt psamosolurile și cernoziomurile slab-moderat levigate (cambice), corespondente nisipurilor și, respectiv, bioclimatului de silvostepă.

Relieful este unul de câmpie, format din terase dunărene, cu altitudini cuprinde între 40-50 de metri și 130-140 de metri.

Climatul este unul de tranziție între temperat continental est-european și moderat continental central-european. Însă ambele au puternice influențe mediteraneene.

Soiuri de vin cultivate în podgoria Dacilor: Rkatiteli, Roșioară, Sangiovese, Băbească Neagră, Alicante Bouschet.


Podgoria Calafat

Este situată în câmpia Olteniei, pe terase dunărene, aparținând administrativ de județul Dolj.

Plantațiile se bucură de un sol reprezentat în special de cernoziomuri și cernoziomuri cambice, relieful fiind unul în întregime de câmpie, cu altitudini cuprinse între 40 și 100 de metri.

Climatul este unul temperat continental de tranziție.

Exemple de crame din podgoria Calafat: La Cetate

Soiuri de struguri pentru vin cultivate în podgoria Calafat: Riesling Italian, Fetească Regală, Rkatiteli, Cabernet Sauvigon, Roșioară, Sangiovese, Băbească Neagră, Alicante Bouschet.

Drumul vinului

Drumul Vinului reeditează, practic, un drum al vinului folosit de romani. În România, acesta străbate cele mai renumite podgorii, cu popasuri la conace, mănăstiri sau curți domnești.

Drumul Vinului din România este compus dintr-o rețea de șosele turistice, ce traversează atât zone viticole, cât și zone încărcate cu o istorie de mii de ani.

Proiectul Drumul Vinului a fost lansat de fostul ministrul al Turismului, Dan Matei Agathon, primele astfel de rute apărând în anul 2000, în județul Buzău.

Amenajarea drumurilor s-a făcut cu bani de la Consiliile Județene, dar și prin accesare de fonduri europene.

În Buzău, Drumul Vinului străbate vechea ruta Buzău - Bucov - Gherghița - București, prin zona deluroasă.

În județul Prahova, Drumul Vinului continuă pe o lungime de aproape 60 de kilometri, pe ruta Mizil, Tohani, Ceptura, Urlați, Jercălăi, Valea Călugărească, Vărbila, Bucov, Seciu, Boldești-Scăeni, Zamfira, Plopeni, Băicoi, Florești și Filipeștii de Pădure.

Ai o regiune viticolă sau un soi de vin preferat? Care sunt acestea?

BASF vine în sprijinul producătorilor de vinuri românești cu informații detaliate despre podgorii, soiuri și metode eficiente de protecție a viței de vie. Află de aici toate informațiile necesare pentru a obține vinuri cu care să te mândrești!

Mergi sus