De ce se îngălbenesc frunzele la vița de vie și ce legătură are cu fitoplasmoza?

Înțelegerea îngălbenirii frunzelor la vița de vie

Îngălbenirea frunzelor ridică numeroase întrebări pentru viticultori și cercetători, fiind un fenomen care influențează stabilitatea plantațiilor și calitatea producției. Interesul pentru a înțelege de ce se îngălbenesc frunzele la vița de vie depășește zona observațiilor vizuale și se leagă de o abordare mai amplă asupra stării generale a plantațiilor viticole și a factorilor care determină echilibrul lor biologic și economic.

O cauză posibilă este instalarea unei boli mai puțin cunoscute: flavescența aurie sau îngălbenirea viței de vie, cauzată de fitoplasma Candidatus Phytoplasma vitis, un agent patogen transmis de insecte vectori precum cicada Scaphoideus titanus.

Aducem în discuție responsabilitatea gestionării podgoriilor prin monitorizare atentă și aplicarea unor strategii care să limiteze impactul asupra producției. Gestionarea atentă a plantațiilor presupune atât supravegherea constantă a stării de sănătate a viței de vie, cât și aplicarea unor măsuri preventive care pot limita pierderile și pot prelungi durata de viață a butucilor. Înțelegerea acestei boli oferă viticultorilor informații valoroase despre cultivarea viței de vie , cu accent pe necesitatea de a integra bune practici agricole și soluții eficiente pentru protejarea și menținerea productivității pe termen lung.

Cauzele îngălbenirii frunzelor la vița de vie

Fenomenul de îngălbenire a frunzelor la vița de vie este corelat cu perturbări cauzate de microorganisme ce limitează funcțiile fiziologice și productivitatea culturilor.

Flavescența aurie sau Îngălbenirea aurie este o boală de carantină (Flavescence dorée, Grapevine Golden Flavescence), considerată una dintre cele mai periculoase boli la vița de vie . Este o fitoplasmoză și determină apariția dezechilibrelor ce afectează dezvoltarea și productivitatea întregii plantații.

Ce este fitoplasmoza și cum afectează vița de vie?

Fitoplasma vs. Fitoplasmoza

Fitoplasmele sunt paraziți unicelulari vegetali, cu formă sferică sau elipsoidală, fără perete celular. Agentul patogen Candidatus Phytoplasma vitis este o fitoplasmă din clasa Mollicutes care cauzează Flavescența viței de vie sau Îngălbenirea aurie.

Fitoplasmozele sunt boli sistemice cauzate de fitoplasme – microorganisme patogene fără perete celular, care afectează vasele floemice ale plantei. Iată câteva exemple importante de fitoplasmoze întâlnite în România și Europa: flavescența aurie, înnegrirea lemnului etc.

Flavescența aurie a viței de vie, de care discutăm aici, se răspândește rapid în podgorii, afectând producția de vin a celor mai mari producători de vin din Europa. Această boală de carantină parazitează celulele floemice ale viței de vie și se transmite de la vița infectată la vița de vie sănătoasă mai ales prin cicada Scaphoideus titanus.

Simptome tipice:

• Îngălbenirea frunzelor de vița de vie la soiuri albe;
• Înroșirea frunzelor la soiurile roșii;
• Frunze rigide, casante, curbate în jos;
• Lăstari nematurizați, care nu se lignifică;
• Uscarea ciorchinilor.

Fitoplasmozele au o perioadă de latență de aproximativ 1-3 ani, timp în care simptomatologia poate să nu fie identificată. Provoacă pagube majore în Vitis vinifera, V. labrusca, V. riparia, V. rupestris, dar și la alte specii în genul Vitis. Cele mai sensibile soiuri de viță de vie (Vitis vinifera) sunt Chardonnay, Riesling, Pinot gris, Pinot noir şi Cabernet Sauvignon (Constantina Chireceanu, 2016).

Flavescența aurie a viței de vie, o fitoplasmoză

Flavescența aurie a viței de vie, o fitoplasmoză, este o boală care apare prin transmiterea agenților patogeni (fitoplasme) de la o plantă la alta, fenomen ce influențează stabilitatea plantațiilor. Atunci când vița de vie este infectată, structurile interne ale plantei sunt afectate, ducând la dereglări în circulația sevei și la pierderea echilibrului fiziologic. În timp, efectele se reflectă direct prin modificarea culorii frunzelor și reducerea capacității butucului de a se dezvolta normal.

Acțiunea prelungită a fitoplasmozei se răsfrânge asupra întregii plantații, unde fenomenul de îngălbenire a frunzelor la vița de vie devine un indicator al impactului negativ al acestei infecții. Pentru a menține sănătatea și productivitatea, este important ca factorii implicați în transmiterea și instalarea bolii să fie înțeleși și gestionați corespunzător. În lipsa unor măsuri de prevenire, cultura viței de vie riscă să fie compromisă de un dezechilibru generalizat, care reduce longevitatea plantațiilor și calitatea producției.

Identificarea fitoplasmozei: cum recunoaștem simptomele?

Simptomele produse de fitoplasmele din genul Candidatus Phytoplasma apar de regulă la începutul verii și pot fi observate pe frunze, muguri, ciorchini și lăstari. Printre primele semne se numără încolțirea întârziată, cloroza și apariția petelor galben-aurii, urmate de înroșirea frunzelor la unele soiuri. Frunzele se ondulează spre partea inferioară, devin rigide și casante, iar uneori apar necroze pe nervuri. Recunoscând simptomele, viticultorii pot constata de ce se îngălbenesc frunzele la vița de vie, fenomen ce marchează afectarea echilibrului fiziologic al plantei.

Diversitatea simptomelor depinde de soi și include frunze care se răsucesc și iau formă de triunghi, frunze cu țesut necrozat sau de culoare galben intens, dar și struguri uscați cu boabe siștave. Lemnul lăstarilor rămâne nematurat, pe lăstari pot apărea pustule, iar inflorescențele se pot usca total înainte sau în timpul înfloririi, determinând pierderea florilor. Toate aceste semne oferă repere clare pentru recunoașterea fitoplasmozei și pun în evidență situații în care frunzele galbene la vița de vie sunt asociate cu degradarea generală a butucului.

Factorii care favorizează dezvoltarea flavescenței aurii la vița de vie

Considerată în prezent una dintre cele mai îngrijorătoare boli ale viței de vie, Flavescența aurie provoacă pagube atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, în cele mai mari podgorii. Viile infectate nu mai produc struguri, iar plantele afectate vor prezenta mereu un risc de răspândire a bolii. Dacă vrei să previi apariția de noi focare și să limitezi răspândirea bolii este important să știi care sunt factorii care favorizează dezvoltarea fitoplasmozelor.

Iată care sunt principalii factori:

• Condițiile climatice: Arealul de dezvoltare al cicadei este limitat de condiţiile climatice, aceasta necesitând ierni reci pentru ca ouăle să iasă din diapauză şi veri călduroase pentru a dezvolta o generaţie completă (Boudon-Padieu şi colab., 1989). Anii cu precipitații abundente sunt favorabili pentru contaminare și producerea pagubelor în podgorii;
• Transmiterea agentului patogen prin vectorul principal al bolii, Scaphoideus titanus;
• Importul necontrolat al materialului viticol săditor infestat;
• Altoirea cu material vegetal infectat;
• Transmiterea prin intermediul buruienii Cuscuta epithymum.

În primăvară-vară se poate observa riscul infectării urmărind prezența Scaphoideus titanus pe partea inferioară a frunzelor, însă pentru un diagnostic precis trebuie efectuate testele specifice de laborator: serologice sau moleculare. Testele PCR, ELISA și ISEM sunt folosite pentru identificarea fitoplasmozelor la vița de vie.

Este important să fie combinate măsurile de monitorizare atentă cu intervenții de protecție eficiente. Evaluează permanent riscul de apariție a unor noi focare de boală. Adoptă bune practici agricole și ține cont de următoarele aspecte importante:

• Detectează insectele cu ajutorul capcanelor lipicioase galbene și combate atât larvele, cât și adulții, aplicând imediat tratamentele corespunzătoare;
• Efectuează teste de laborator pentru confirmarea cu exactitate a bolii;
• Evită cultivarea soiurilor sensibile;
• Monitorizează permanent soiurile detectate cu cicada Scaphoideus titanus;
• Pentru altoire utilizează doar material sănătos, păstrat în bune condiții de temperatură și umiditate;
• Respectă regulile și perioadele optime de tăiere a viței de vie;
• Elimină rapid tulpinile infectate pentru a limita răspândirea bolilor.

Integrarea tuturor acestor practici și implementarea download tehnologiei BASF de protecție a viței de vie sprijină fermierii în menținerea plantațiilor sănătoase și productive.

Impactul fitoplasmozei asupra recoltei de viță de vie

Fitoplasmoza are o influență majoră asupra productivității plantațiilor, afectând direct calitatea și cantitatea recoltei. Frunzele îngălbenite, lăstarii nematurați și inflorescențele avortate duc la pierderi vizibile, iar strugurii rămași pe butuc sunt adesea stafidiți și lipsiți de substanțele nutritive necesare. Lemnul rămâne incomplet maturat, ceea ce reduce rezistența plantei și favorizează declinul butucilor pe termen lung. În asemenea situații, recolta devine mult diminuată, iar valoarea comercială a strugurilor scade.

Efectele bolii nu se opresc la pierderile directe, ci includ și o presiune suplimentară asupra lucrărilor agrotehnice. Practici precum tăierea viței de vie trebuie realizate cu rigurozitate, pentru a elimina părțile afectate și a încerca menținerea vitalității plantației. În lipsa unor măsuri constante de monitorizare și igienizare, boala se extinde rapid și compromite întregi suprafețe cultivate, influențând negativ perspectivele de producție pe termen lung.

Înțelegând de ce se îngălbenesc frunzele la vița de vie, viticultorii conștientizează legătura directă dintre fitoplasmoză și pierderile de recoltă. Observarea atentă a simptomelor și aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere și prevenție contribuie la menținerea plantațiilor productive și la protejarea calității strugurilor.