Ferma Vital Fruit, o livadă modernă construită prin investiție și tehnologie
02.04.2026
Vizită la ferma Vital Fruit
Vasilică Năstase, specialist în pomicultură și Director Tehnic al fermei, conduce o livadă de 40 de hectare, care a fost extinsă anul trecut cu încă 25 de hectare. Alături de el, ing. Brânzei și ing. Adrian Corozel au discutat despre modul în care este gestionată livada, un exemplu de dezvoltare modernă în pomicultura românească.
O echipă mică, dar bine calibrată pentru provocările pe care le aduce o livadă modernă de măr.
O structură de soiuri gândită pentru piață
Ferma are o structură variată de soiuri, de la cele foarte timpurii precum Gala până la Braeburn, care se recoltează la începutul lunii noiembrie. Soiul predominant rămâne Golden (30% din livadă) pentru că, după cum spune chiar dl. Năstase, „piața din România cere în continuare Golden. Este cel mai vândut soi."
O remarcă sinceră vine și despre situația pomiculturii românești în ansamblu: deși România se află pe locul 3 în Europa ca suprafață plantată cu măr (55.000 de hectare), la producție suntem departe de podium. Motivul? Plantații îmbătrânite, tehnologie incorectă și o structură a soiurilor neadaptată cerințelor actuale.
Rapănul - inamicul numărul unu
Când vine vorba de protecția fitosanitară. Dl. Năstase este categoric: primele cinci tratamente pentru rapăn sunt esențiale, pentru că o infecție primară înseamnă direct compromiterea fructelor.
Condițiile care favorizează infecția sunt mai comune decât par: temperaturi de cel puțin 7 grade, umiditate peste 80%, prezența umidității pe frunză timp de minimum 9 ore. Condiții care pot apărea chiar și după o ninsoare de primăvară.
Iar aici vine avertismentul care ar trebui reținut de orice pomicultor: simptomele infecției primare de rapăn pot fi ușor confundate cu efectele înghețului . O confuzie care, dacă nu este corectată la timp, poate costa o întreagă recoltă.
Schemele de tratament
Dl. Năstase nu este adeptul schemelor rigide. Viziunea sa este clară: nu există nimic prestabilit în agricultură, iar schema de tratamente trebuie adaptată constant în funcție de condițiile reale din teren: umiditate, temperatură, stadiu fenologic. Cadrul orientativ există, dar flexibilitatea face diferența între o livadă sănătoasă și una compromisă.
