Sclerotinia la rapiță (putregaiul alb al rapiței): ce tratamente asigură culturi sănătoase?
29.05.2025
_1540x866_webp.webp?1748510020323)
Află cum poți preveni cât mai eficient atacurile de Sclerotinia la rapiță, pentru o cultură profitabilă.
Provocată de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum și cunoscută printre cultivatori și sub numele de putregaiul alb, este una dintre bolile de primăvară, cu răspândire rapidă. Aceasta afectează îndeosebi culturile de rapiță aflate pe terenurile cu infestare mare cu scleroți de rezistență, iar densitatea mare a plantelor și primăverile calde și umede duc la creșterea riscului de apariție. Sclerotinia la rapiță poate duce la pierderi semnificative de producţie.
Ce este putregaiul alb la rapiță?
Dorești să afli totul despre cultura de rapiță ? Este important să cunoști bolile care pot afecta această plantă, iar putregaiul alb este una dintre ele. Aceasta este cauzată de ciuperca fitopatogenă Sclerotinia sclerotiorum, o specie necrotrofică ce aparține clasei Ascomycota și care afectează o gamă foarte largă de plante gazdă, inclusiv rapița (Brassica napus). Sclerotinia la rapiță are capacitatea de a infecta țesuturile vegetale sănătoase, colonizându-le prin producerea de enzime care degradează pereții celulari.
Putregaiul alb al rapiței reprezintă o amenințare serioasă pentru această cultură, fiind inclus frecvent în topul celor mai severe boli care o afectează în România și Europa. Pagubele cauzate de acest patogen sunt considerabile, deoarece atacul are loc în perioada de maximă importanță pentru formarea producției — înflorirea și formarea silicvelor. În lipsa unei intervenții adecvate, pierderile de recoltă pot atinge sau chiar depăși 50%, făcând din Sclerotinia sclerotiorum un pericol real pentru stabilitatea economică a fermelor producătoare de rapiță.
Care sunt factorii ce favorizează atacul de Sclerotinia la rapiță?
Putregaiul alb este cauzat de acțiunea ciupercii Sclerotinia sclerotiorum. După iernarea sub formă de scleroți, aceasta generează apoteci la suprafață, din care sunt eliberați, apoi, sporii (asosporii) care produc primele infecții. Germinarea sporilor este influențată în mod direct de condițiile de mediu cât mai prielnice acesteia, cum ar fi temperaturile relativ ridicate, de până la 25 de grade Celsius şi nivelurile crescute de umiditate, de peste 85% pe o perioadă de 16-24 de ore, mai ales în perioada de înflorire a plantelor.
Prin intermediul scleroților de rezistență Sclerotinia la rapiță poate rămâne în sol pentru o perioadă de mai mulți ani, iar printre plantele de cultură ce mai pot fi afectate de acesta se numără şi alte specii de crucifere, precum muștarul de câmp, leguminoase ca soia, sau rădăcinoase ca morcovul, păstârnacul, sfecla roșie sau țelina. De asemenea, afectează și cultura de floarea-soarelui.
Care este ciclul biologic și ce factori influențează apariția putregaiului alb al rapiței?
Sclerotinia la rapiță are un ciclu biologic complex care se desfășoară în două etape majore: saprofită și parazită. Ciuperca supraviețuiește în sol sub formă de scleroți — structuri dure, negre, asemănătoare cu excrementele de rozătoare — care pot rămâne viabile timp de cinci până la opt ani. În condiții favorabile, acești scleroți germinează și formează deasupra solului apotecii, structuri de reproducere sexuală, care eliberează milioane de ascospori. Sporii ajung pe frunzele și tulpinile rapiței, cel mai adesea prin intermediul petalelor căzute și lipite de plantele de rapiță și germinează, declanșând procesul infecțios odată cu pătrunderea în țesuturile plantei-gazdă. Astfel, evoluția ciclului biologic al ciupercii este strâns sincronizată cu fenologia culturii de rapiță, în special cu perioada de înflorire și începutul formării silicvelor. Pentru a reduce impactul bolii asupra producției, cultivarea unor hibrizi de rapiță cu toleranță mai mare la infecție poate fi o soluție eficientă.
Survenite începând cu jumătatea lunii mai, pe fondul unui microclimat favorabil infecției, al unei densități prea mari a plantelor pe suprafața de cultivare, precum și al prezenței buruienilor, simptomele apar după 10–14 zile de la momentul infectării. În acest context, intensitatea atacului este amplificată de uniformitatea înfloririi și de abundența petalelor căzute, care constituie substratul perfect pentru germinarea ascosporilor. Prin urmare, particularitățile biologice ale agentului patogen, corelate cu condițiile climatice si starea fiziologică a plantei și arhitectura lanului, determină în mod direct nivelul de agresivitate și extindere al bolii într-un sezon agricol.
Ce părți ale plantei sunt atacate de Sclerotinia sclerotiorum?
Ciuperca Sclerotinia sclerotiorum afectează în principal tulpina plantei de rapiță, fiind locul preferat de instalare și dezvoltare a patogenului. Tulpina este expusă infecției, în special în zona mediană, unde petalele căzute aderă la suprafața plantei, în zona axilelor frunzelor, și facilitează pătrunderea miceliului în țesuturile vii. În interiorul tulpinii, agentul patogen se răspândește rapid prin spațiile intercelulare și degradează complet parenchimul, ducând la formarea unor cavități longitudinale în care apar scleroți negri. Acest proces afectează integritatea mecanică a tulpinii, slăbind-o structural și compromițând transportul de apă și nutrienți către organele superioare ale plantei.
În stadiile avansate ale bolii, putregaiul alb al rapiței se extinde și către ramificații și silicve. Silicvele infectate pot prezenta leziuni moi, de culoare brun-gălbuie, iar în condiții umede se acoperă cu miceliu alb, pufos. Pe măsură ce infecția progresează, boabele din silicve nu se mai dezvoltă normal, pot deveni seci sau mucegăiesc, reducând drastic producția și calitatea recoltei. De asemenea, ciuperca poate coloniza frunzele bazale și pețiolii în condiții favorabile, dar aceste atacuri sunt secundare, comparativ cu severitatea infecției pe tulpină și silicve. Sclerotinia sclerotiorum poate avea un impact negativ asupra recoltării și depozitării rapiței , deoarece scleroții rămași în materialul recoltat contribuie la contaminarea semințelor și reducerea calității acestora.
Cum se răspândește putregaiul alb al rapiței?
Primăvara este momentul cel mai prielnic pentru germinarea scleroţilor, care formează apotecii de culoare galben-maronie începând cu ultima jumătate a lunii aprilie și până în luna mai. Aceștia produc ascospori, care ajung pe plante de rapiţă și le infectează. În cazul în care eliberarea ascosporilor coincide cu perioada de maximă înflorire, efectele infecţiei sunt amplificate. Ascosporii infectează plantele din jur cu ajutorul resturilor de ţesut afectat sau, pur și simplu, prin intermediul petalelor căzute care se lipesc atât de tije, cât şi de ramificații.
Care sunt simptomele putregaiului alb la rapiță?
Potrivit lucrării „Ghid pentru determinarea rezistenței la boli și dăunători” (dr. ing. Antonia Ivaşcu, 2007), partea inferioară a tulpinii plantelor de rapiță bolnave prezintă porțiuni de culoare deschisă, cu un ton predominant alb, dar și zone de un galben-spălăcit. Pe măsură ce simptomele se agravează, leziunile se extind spre partea superioară a plantei. Petele capătă un ton brun, iar textura tulpinilor se sfâșie.
În interiorul acestora, în zonele afectate ale țesutului, se observă scleroții ciupercii. Infecția se poate extinde rapid si pe silicve, pe suprafața cărora se va putea observa miceliul de culoare albă. În stadiile avansate ale distrugerii cauzate de Sclerotinia la rapiță, survin aplecarea, frângerea ducând la uscarea tulpinilor de rapiță, cu pagube însemnate asupra recoltei.
Cum se face combaterea agentului patogen și care sunt momentele optime de aplicare a tratamentelor?
Soluția cu eficiență dovedită în cazul Sclerotiniei la rapiță este utilizarea unui fungicid cu două substanțe active, eficace în combaterea acestui patogen. Boscalidul, din grupa carboximidelor, și Revysol, din grupa triazolilor, sunt ingredientele de bază ale fungicidului Pictor® Revy. Acesta acționează cu efect sinergic, în mod sistemic și translaminar, determinând o puternică acțiune de protecție a culturii de rapiță împotriva acestui patogen. Produsul se aplică într-un program preventiv, în general imediat după căderea primelor petale, când pot apărea numeroase infecții.
Ce măsuri de prevenire se pot aplica împotriva Sclerotinei la rapiță?
Limitarea apariției putregaiului alb la viitoarele culturi de rapiță, la fel ca în cazul altor boli, este strâns legată de efectuarea lucrărilor agricole cât mai riguros, astfel încât plantele să fie expuse la riscuri cât mai mici de apariție a bolii. Pentru a reduce cât mai mult nivelul de apariție a atacului de Sclerotinia în cultura de rapiță, pe lângă măsurile de protecție fitosanitară cu fungicide, se impun luarea și de măsuri agrofitotehnice precum:
- combaterea buruienilor din cultura de rapiță, din cauza proprietății lor de a fi plante-gazdă pentru sporii ciupercii;
- o densitate optimă a plantelor;
- respectarea unei rotații optime a culturii și înființarea rapiței după culturi premergătoare de grâu, orz;
- administrarea îngrășămintelor în cantități optime;
- încorporarea în sol a resturilor vegetale imediat după recoltare.
Tratamente BASF recomandate pentru combaterea Sclerotiniei la rapiță
Pentru rezultate optime în prevenirea și combaterea putregaiului alb la rapiță, BASF oferă două dintre cele mai eficiente fungicide: Pictor® Revy și Pictor® Active:
Fungicidul Pictor® Revy – deja standardul în combaterea Sclerotiniei la înflorire
Pictor® Revy este fungicidul de referință BASF pentru protecția rapiței în faza de înflorire, conținând două substanțe active: Boscalid și Revysol. Acestea acționează complementar, oferind un control excelent asupra infecțiilor cu Sclerotinia sclerotiorum în momentul critic de expunere – pe perioada căderii petalelor.
Se poate aplica în fenofazele BBCH 57-75, de la faza de buton verde până când jumătate dintre silicve au ajuns la dimensiunea normală. Pictor® Revy inhibă germinarea sporilor și dezvoltarea miceliului și contribuie la o excelentă combatere a bolii și, astfel, la reducerea pierderilor de producție, tradusă în sporuri de producție de până la 15%. Eficiența sa este dovedită în loturi demonstrative, unde a redus incidența bolii cu peste 90% în condiții de presiune ridicată a infecției.
Fungicidul Pictor® Active
Pictor® Active este un fungicid sistemic de ultimă generație din portofoliul BASF, conceput pentru protecția culturilor de rapiță, soia și floarea-soarelui, cu o eficiență ridicată în combaterea Sclerotinia sclerotiorum. Formula sa conține două substanțe active: boscalid (150 g/l), din grupa piridine-carboximide, și piraclostrobin (250 g/l), o strobilurină de top, care acționează complementar asupra ciclului respirator al ciupercii. Acestea întrerup producerea de energie în celulele patogenului, împiedică germinarea sporilor și stopează dezvoltarea miceliului.
La cultura de rapiță, Pictor® Active se aplică preventiv, într-un singur tratament per sezon, în intervalul BBCH 51–75 – de la apariția butonului verde până la momentul în care 50% dintre silicve au ajuns la dimensiunea normală. Pe lângă acțiunea fungicidă, produsul oferă și beneficii fiziologice prin tehnologia AgCelence®, contribuind la o cultură mai sănătoasă și mai productivă.
Fermierii contează pe profitabilitatea rapiței pentru producerea uleiului de calitate, pentru obținerea de combustibil biodiesel sau pentru furnizarea hranei animalelor. Cu fungicide avansate și cu lucrări agricole executate corect, apariția unor boli precum putregaiul alb al rapiței nu mai pot pune în pericol sănătatea recoltelor.
