BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Cum stabilești cel mai bine schema de fertilizare pentru porumb

14 apr. 2016

Tipul de sol dictează folosirea anumitor îngrășăminte. Ce trebuie să faci pentru rezultate optime

De multe ori fermierii omit o etapă esențială în agricultură: analiza solului și modul în care acesta influențează productivitatea recoltelor. Pe lângă caracteristicile pământului cultivat, diferitele sisteme de lucrare de bază a solului, sau scheme de fertilizare afectează nu doar componența acestuia, cât și un factor pe care inginerii agronomi îl iau mereu în seama: raportul Carbon Azot (C/N).


Raportul C/N este esențial în stabilirea schemelor de fertilizare. În funcție de acesta, știi exact ce îngrășăminte este mai bine să folosești. Rezultatele studiului științific provin dintr-o experienţă începută în anul 2000 de prof. dr. Dumitru Ilie Săndoiu, a fost analizat raportul C/N în anul 2011 (după 11 ani de testare în câmp a variantelor experimentale) de inginerul dr. Liviu Dincă.


Motivul este că în urma lucrărilor anuale, desfășurate din 2000 și până în 2011, la solul studiat s-a creat o microfaună. Pentru a fi semnificative, probele de sol au fost recoltate şi analizate după recoltatul porumbului.


Inginerul Dincă a folosit mai multe metode: arat la 15 sau 25 cm, cizel la 30 cm, respectiv disc la 10 cm. Totodată, loturile experimentale au fost fertilizate cu 10 t/ha de gunoi de grajd, 5 tone/ha paie și N50 și două doze de îngrășământ pe bază de azot și fosfor (N100P70, respectiv N150P70). Pentru testare, a fost folosit și un lot martor, nefertilizat.


Concluziile studiului sunt cel puțin interesante:

  • Dacă folosești arătura la 15 cm și constați că raportul Carbon/Azot este mai mare de 9,86, este nevoie să intervii cu o formă de azot amidic, care să descompună resturile vegetale.
  • Este nevoie de o intervenție cu azot amidic și în cazul arăturii la 25 cm, unde raportul este mai mare de 9,37, sau în cazul folosirii cizelului la 30 cm, dacă raportul C/N este mai mare de 9,89.


În urma cercetării, s-a stabilit că aplicarea a 10 tone /ha de gunoi de grajd duce la creșterea raportului C/N, rezultând mai multă materie organică nehumificată. În această situație, nu este recomandată folosirea cizelului, ci arătura. Aceasta se poate folosi cu succes și pentru încorporarea paielor. Mai mult, fermierii care folosesc îngrășământ N100P70 sau N150P70 trebuie să aplice și materie organică în timp. Resturile vegetale trebuie lăsate pe sol, pentru a preveni sărăcirea acestuia în materie organică şi ar trebui să aplice 8-10 kg azot substanta activa la o tona de resturi vegetale.


Este bine de reținut că la aplicarea gunoiului de grajd, a paielor (5 tone paie/ha) suplimentate cu N50, metoda recomandată este arătura la 25 de centimetri. Totodată, din cauză acidității preluvosolului roșcat (pH scăzut), nu se recomandă lucrările de discuire la 10 cm adâncime odată cu aplicarea de N100, respectiv N150. Se poate folosi cizelul, sau se poate ara la 15 sau 20 cm.

Recomandările cercetătorilor se aplică doar pentru acest tip de sol. Totuși, repartiția preluvosolului roșcat pe teritoriul României este destul de diversă, chiar si în afara zonei de sud. Pentru celelalte tipuri de sol, fermierii pot afla experimental cele mai bune scheme de fertilizare sau lucrări.

Dr. Ing. Liviu Dincă face parte din echipa de experți ai companiei BASF. A realizat cercetări în cadrul Facultății de Agricultură din cadrul USAMV în domeniul culturilor agricole timp de 5 ani. Totodată, a realizat studii cu privire la biologia solului, principiile de bază în folosirea îngrășămintelor minerale în agricultură, controlul bolilor, dăunătorilor și buruienilor, influența fertilizării sau a sistemelor de lucrări de bază asupra solului. De-a lungul carierei, Liviu Dincă a publicat peste 20 de articole științifice, atât la Academia România sau Academia de Științe Agricole, cât și în reviste de specialitate, precum Revista Fermierului sau Profitul Agricol.

Culturi similare

Mergi sus