BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Putregaiul cenușiu la căpșun și la arbuștii fructiferi

27 mai 2021

Botrytis este o infecție fungică ce afectează multe specii de arbuști fructiferi. Află cum poate fi prevenită și combătută

Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) este un agent patogen care produce infecții la multe specii, cum ar fi căpșunul, zmeurul, murul sau afinul.

Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea ) este una dintre cele peste 20 de specii de ciuperci ce aparțin genului Botrytis și poate afecta o varietate mare de plante, cum sunt căpșunii, arbuștii fructiferi (zmeur, mur, afin, agriș, coacăz), pomii fructiferi (măr, păr), dar și plantele legumicole (tomate, ardei, salată, morcov etc.), plantele aromatice sau cele ornamentale.

În lipsa unor măsuri fitosanitare eficiente de prevenție și combatere, cum sunt folosirea fungicidelor și realizarea corectă și la timp a lucrărilor agrotehnice, putregaiul cenușiu poate provoca pagube însemnate, în unele cazuri, putând cauza infecții latente timpurii, ale căror efecte nocive nu se văd decât în timpul coacerii fructelor.

Ce boli afectează culturile de căpșun și arbuști fructiferi

Potrivit lucrărilor „Ghid pentru determinarea rezistenței la boli și dăunători” (Antonia Ivașcu, 2009) și „Bolile și dăunătorii căpșunului și ai arbuștilor fructiferi” (Cristian Marin, Mirela Călinescu, Mihaela Sumedrea, 2020), arbuștii fructiferi pot fi afectați de numeroși agenți patogeni, principalele infecții fungice (provocate de ciuperci) fiind:

  • antracnoza - produsă de speciile Drepanopeziza ribis în cazul agrișului și coacăzului, Elsinoë veneta în cultura de zmeur, Gloeosporium fragariae în cazul căpșunului, Colletotrichum gloeosporioides, la cultura afinului ;
  • uscarea ramurilor - cauzată de speciile Dothiora ribesia în culturile de agriș și coacăz;
  • pătarea brună a frunzelor - provocată de Phomopsis obscurans în cazul culturii de căpșun;
  • pătarea albă a frunzelor de căpșun - cauzată de Mycosphaerella fragariae şi M. punctiformis;
  • pătarea brună a rădăcinilor și coletului - cauzată de Rhizoctonia fragariae la căpșun;
  • făinarea - produsă de Mycosphaerella fragariae în cazul căpșunului, Sphaerotheca mors-uvae la cultura de agriș și coacăz, Sphaerotheca macularis la zmeur și mur, Microsphaera vaccinii, în cazul afinului, Sphaerotheca pannosa var. Rosae, la măceș;
  • rugina - cauzată de Cronartium ribicola la coacăz, Phragmidium rubi-idaei în cazul zmeurului, Phragmidium violaceum a mur, Pucciniastrum myrtilli în cazul afinului, Phragmidium mucronatum, la măceș.
  • Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) este una dintre cele mai păgubitoare infecții fungice care atacă numeroși arbuști fructiferi, dintre care cei mai importanți sunt:
    • căpșunul (Fragaria sp.);
    • zmeurul (Rubus idaeus L.);
    • murul (Rubus spp.);
    • agrișul (Ribes grossularia L);
    • coacăzul (Ribes sp.);
    • afinul (Vaccinium Corymbosum, Vaccinium Lamarckii, Vaccinium Angustifolia).

Ce este putregaiul cenușiu al arbuștilor fructiferi

Botrytis cinerea este o specie polifagă (atacă o varietate mare de plante), foarte răspândită în natură, putând să se dezvolte saprofit (pe organele vegetale în descompunere) sau parazit (pe organele vegetative și pe fructe, atacând atât culturile de câmp, cât și pe cele din spații protejate (sere, solarii). Există peste 250 de specii de plante care pot fi gazdă pentru Botrytis cinerea.

De ce apare putregaiul cenușiu la arbuștii fructiferi

Ca și în cazul altor boli, există două categorii de factori care duc la apariția putregaiului cenușiu:

  • factori etiologici - cei care cauzează infecția în sine; în cazul de față, este vorba despre o boală infecțioasă, provocată de o ciupercă;
  • factori de risc - cei care favorizează dezvoltarea și răspândirea bolii.

Prin urmare, agentul patogen care cauzează putregaiul cenușiu este ciuperca Botrytis cinerea. Infecția poate evolua pe parcursul întregii perioade de vegetație a arbuștilor, dar și în timpul recoltării, al transportului fructelor sau al depozitării acestora.

Factorii care favorizează dezvoltarea putregaiului cenușiu

Pentru ca putregaiul cenușiu să se dezvolte, are nevoie de anumite condiții favorabile, dintre care cele mai importante sunt:

  • umiditatea excesivă - peste 90%, mai multe zile la rând;
  • temperaturi între 5 și 30°C; temperatura optimă pentru dezvoltarea putregaiului cenușiu este între 17°C și 23°C, dar poate evolua și la temperaturi scăzute;
  • depozitarea necorespunzătoare a fructelor (lipsa aerisirii, de exemplu);
  • nerespectarea condițiilor de luminozitate - mai ales pentru culturile din sere și solarii, lipsa luminii suficiente, suprapusă peste alte condiții favorabile, poate duce la dezvoltarea ciupercii;
  • nerealizarea la timp a lucrărilor de întreținere (igienizarea culturii este esențială, pentru că ciuperca iernează/hibernează pe resturile vegetale, sub formă de scleroți, iar infecția se poate transmite de la an la an);
  • utilizarea unor soiuri care nu sunt rezistente la boli și la atacul dăunătorilor;
  • lipsa măsurilor de prevenire și de combatere;
  • fertilizarea necorespunzătoare.

Simptomele putregaiului cenușiu la căpșun și la arbuștii fructiferi

În funcție de specia de arbust fructifer, simptomele putregaiului cenușiu pot fi diferite. Ca să îți dai seama din timp care sunt simptomele infecției, este foarte importantă monitorizarea culturii și să apelezi la specialiștii în domeniu, pentru a ști cum să acționezi corect. Concret, potrivit lucrării „Bolile și dăunătorii căpșunului și ai arbuștilor fructiferi” (Cristian Marin, Mirela Călinescu, Mihaela Sumedrea, 2020), în cazul principalelor specii de arbuști fructiferi, manifestările bolii sunt:

  • la căpșun, afin, agriș, coacăz - afectează toate organele vegetative, dar cele mai severe atacuri sunt cele de pe flori și fructe; florile atacate se brunifică și se usucă, iar fructele (din câmp) putrezesc în timpul răcirii și al transportului (devin moi, zemoase și apoi putrezesc complet); pe fructe, se dezvoltă un miceliu dens, cu conidiofori și conidii; fructele sunt atacate în toate stadiile de dezvoltare (verzi, pârgă, coacere); infecția este favorizată de precipitațiile abundente din perioada înfloritului și a dezvoltării fructelor;
  • la mur și zmeur - deși poate afecta pețiolurile, frunzele și tulpinile, cele mai păguboase atacuri sunt pe flori și fructe; ciuperca se dezvoltă începând cu zona pedicelului florilor, individual sau pe toată inflorescența; florile atacate par a fi arse și sunt acoperite de conidiofori și conidii de culoare brun-cenușie sau brun-deschisă; fructele rămân în receptacule și, în lipsa precipitațiilor din timpul verii, se usucă pe plante; dacă plouă, fructele sunt acoperite, din nou, de hife, conidiofori și conidii; ciuperca rezistă peste iarnă, sub formă de scleroți rotunzi sau cu formă neregulată, de culoare neagră.

Ciclul bolii - evoluția putregaiului cenușiu

Ciuperca Botrytis cinerea se poate dezvolta în două moduri principale:

  • saprofit - pe resturile vegetale aflate în descompunere, cum ar fi cele rămase de la o cultură la alta și care nu au fost strânse;
  • parazit - în țesuturile vii ale unei plante gazdă (organele vegetative și fructe).

Pentru a avea o cultură sănătoasă și recolte de calitate, este important să cunoști care este ciclul bolii, în cazul principalilor arbuști fructiferi ce pot fi plante gazdă (căpșun, mur, zmeur, coacăz, agriș). Astfel, ciclul bolii presupune trei etape:

  • germinarea conidiilor - depinde de condițiile de mediu externe (temperatură optimă, umiditate mare, luminozitate scăzută, prezența apei la nivel foliar);
  • penetrarea țesuturilor plantei - se face fie direct, prin perforarea mecanică a cuticulei sau a pereților celulelor epidermei, fie prin rănile deschise, provocate de lucrările agricole realizate incorect, atacul unor dăunători sau de alte boli;
  • dezvoltarea ciupercii, în țesuturile gazdei - dacă în primele două etape ale evoluției bolii, ciuperca depinde de prezența foliară a apei, în această etapă, miceliul se dezvoltă fără să mai depindă de condițiile de mediu externe, pentru că își extrage necesarul de apă direct din țesuturile plantei.

Botrytis cinerea hibernează sub formă de scleroți (pe suprafața solului, pe resturi vegetale, pe buruienile necurățate din apropierea culturii) sau rămâne în stare latentă, în țesuturile plantelor gazdă, sub formă de miceliu și/sau conidii. Când întâlnește condițiile de mediu favorabile, începe să se dezvolte.

Cum poate fi prevenit putregaiul cenușiu

Potrivit lucrărilor „Bolile și dăunătorii căpșunului și ai arbuștilor fructiferi” (Cristian Marin, Mirela Călinescu, Mihaela Sumedrea, 2020) și „Pomi, arbuști fructiferi, căpșun - Ghid tehnic și economic” (Dorin Sumedrea, Ilarie Isac, Mihail Iancu, Aurelian Olteanu, Mihail Coman, Ion Duțu, 2014), putregaiul cenușiu poate fi prevenit printr-o serie de măsuri care se referă la:

  • cultivarea unor soiuri de arbuști fructiferi care sunt rezistente la Botrytis cinerea;
  • respectarea igienei culturii - strângerea și arderea resturilor vegetale rămase de la o cultură la alta (la finalul fiecărui an), cosirea culturii după recoltare, adunarea și îndepărtarea, după recoltare, a tuturor fructelor care prezintă semne de infecție;
  • folosirea mulcilor - mulcii din paie sau folie au rolul de a evita contactul direct al fructelor cu solul;
  • aerisirea corespunzătoare - în cazul în care cultivi arbuști fructiferi în sere și solarii, este important să asiguri o aerisire corectă a spațiilor protejate;
  • aplicarea tratamentelor de prevenire și combatere a bolilor (fungicide), buruienilor (erbicide) și a dăunătorilor (insecticide);
  • monitorizarea constantă a culturii, pentru a putea acționa încă de la primele semne de infecție și pentru a stopa răspândirea acesteia la plantele sănătoase;
  • evitarea excesului de umiditate în plantații - nu este recomandată irigarea prin aspersie, pentru că apa care rămâne mult timp pe frunze poate favoriza dezvoltarea ciupercii;
  • recoltarea și depozitarea corectă a fructelor - înainte de depozitare, este necesară o selecție a fructelor și îndepărtarea celor lovite, presate; se pun în ambalaje mici, ca să nu se deterioreze; fructele sunt perisabile și se depozitează în condiții de frig, între 0 și 5°C, până la 10 zile, în funcție de specie, sau pot fi păstrate 1-2 luni, la congelator.

Combaterea putregaiului cenușiu la căpșun și la arbuștii fructiferi

În ceea ce privește managementul eficient al infecției cu Botrytis cinerea, măsurile fitosanitare sunt esențiale, iar cea mai importantă dintre ele este folosirea unui fungicid potrivit. Astfel, pentru combaterea putregaiului cenușiu al arbuștilor fructiferi, BASF recomandă aplicarea fungicidului Scala® , unul dintre puținele fungicide din România omologate, la arbuștii fructiferi. Produs lichid, având ca substanță activă pirimetanilul, Scala® se caracterizează prin modul complex de acțiune: de contact, translaminar, sub formă de vapori. Concret, dezvoltarea agentului patogen este inhibată în toate etapele, de la germinarea sporilor, creșterea tubului germinativ și până la faza apariției miceliului. În cazul afinului canadian, fungicidul Scala® este indicat și pentru combaterea rapănului (Venturia spp.). În funcție de cultură, fungicidul poate fi aplicat, după cum se vede în tabelul de mai jos:

CulturaSpectrul de combatereDoza recomandatăMomentul aplicăriiNumăr de tratamenteTimp de pauză - nr. zile până la recoltare
AfinPutregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)2 l/haîn perioada de vegetație cuprinsă între BBCH 60-79, respectiv, de la începutul înfloritului până când fructele sunt dezvoltate în proporție de 90% din forma finală.2 tratamente pe sezon, cu un interval de 10 zile intre tratamente3 zile
Căpșun (câmp, sere și solarii)Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)2 l/haîntre BBCH 55-89, adică de la dezvoltarea primelor inflorescențe, până la coacerea deplină a fructelor3 tratamente pe sezon, cu 7-14 zile între tratamente3 zile
Mur, zmeurPutregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)2 l/haîn perioada de vegetație, cuprinsă între BBCH 60-85, adică de la deschiderea primelor flori și până la coacerea fructelor2 tratamente pe an, cu un interval de 7 zile între tratamente3 zile
Coacăz, agrișPutregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)2 l/haîn perioada de vegetație cuprinsă între BBCH 60-79, respectiv de la începutul înfloritului până când fructele sunt 90% dezvoltate din forma finală2 tratamente pe sezon, cu un interval de 10 zile între tratamente3 zile
Afin canadianRapăn (Venturia spp.)0,75 l/haîn perioada de vegetație cuprinsă între BBCH 60-79, respectiv de la începutul înfloritului până când fructele sunt 90% dezvoltate din forma finală4 tratamente pe sezon, cu 7 zile interval între tratamente3 zile
Acest produs este disponibil sub formă de microambalaj

Acest produs este disponibil sub formă de microambalaj

Poate fi achiziționat în fitofarmacii sau prin intermediul distribuitorilor autorizați

Cum se calculează doza de produs pentru suprafețele mici și foarte mici

Cum se calculează doza de produs pentru suprafețele mici și foarte mici

Vezi tabelul de conversii pentru produsele BASF disponibile sub formă de microambalaj

Putregaiul cenușiu este un patogen ce infectează foarte multe specii de plante, inclusiv de arbuștii fructiferi, în toate etapele de dezvoltare, dar mai cu seamă în faza înfloritului și a dezvoltării fructelor. Boala se poate transmite de la o cultură la alta și se poate răspândi inclusiv în locurile de depozitare a recoltei, dacă fructele nu sunt păstrate în condiții optime. Reține că, pentru a avea o cultură sănătoasă și recolte bogate și de calitate, este esențial să realizezi lucrările de întreținere la timp și să respecți măsurile de prevenire și combatere, recomandate de specialiști.

Bibliografie:

„Ghid pentru determinarea rezistenței la boli și dăunători”, coordonator lucrare: dr. ing. Antonia Ivașcu, Institutul de Stat pentru Testarea și înregistrarea soiurilor, 2009

„Bolile și dăunătorii căpșunului și ai arbuștilor fructiferi”, Marin Florin Cristian, Mirela Călinescu, Mihaela Sumedrea, ICDP Pitești, Mărăcineni, 2020

„Pomi, arbuști fructiferi, căpșun - Ghid tehnic și economic” - autori coordonatori: Dorin Sumedrea, Ilarie Isac, Mihail Iancu, Aurelian Olteanu, Mihail Coman, Ion Duțu, în cadrul proiectului „Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeană pentru Restructurarea Agriculturii în România” (CESAR), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Pitești, 2014

Produse BASF recomandate

Povești cu vinuri românești, ediția a VI-a, 2021

Povești cu vinuri românești, ediția a VI-a, 2021

Vinul tău are o voce care merită auzită. Vezi finaliștii concursului de vinuri! Între timp, ne pregătim de marea finală.

Mai multe detalii
De acum poți primi noutățile BASF și pe WhatsApp

De acum poți primi noutățile BASF și pe WhatsApp

Te poți abona la informările noastre în 3 pași simpli. Știri, sfaturi, recomandări, rapid și ușor, direct pe WhatsApp.

Mai multe detalii
Să fii fermier. Cea mai importantă meserie din lume

Să fii fermier. Cea mai importantă meserie din lume

Trăim cel mai provocator moment din istoria agriculturii. Dar și cel care ne oferă cele mai mari oportunități.

Descoperă noua campanie BASF
Produsele BASF

Produsele BASF

Descoperă gama de produse adaptate nevoilor tale

Listă produse
Fii un fermier informat!

Fii un fermier informat!

Serviciile mele: gestionează rapid și ușor abonările la newslettere și alte comunicări prin SMS. Vei primi astfel informații personalizate din partea noastră.

Abonează-te acum
Echipa vânzări BASF din zona ta

Echipa vânzări BASF din zona ta

Ai întrebări despre produsele noastre?

Contactează-ne acum
Mergi sus