BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Cultura de rapiță: Hibrizi și tehnologia de cultivare. Fertilizare și tratamente fitosanitare

26 mai 2017

Iată ce trebuie să știe orice agricultor despre cultivarea corectă a rapiței și despre obținerea unei producții bogate și sănătoase

  • Importanța culturii de rapiță
  • Soiuri și hibrizi de rapiță
  • Tehnologia de cultură a rapiței
  • Rotația
  • Lucrări de întreținere pentru cultura de rapiță
  • Recoltarea rapiței


Cererea mare de pe piață i-a făcut pe agricultori să-și îndrepte atenția către rapiță. Înainte de a o cultiva, însă, e nevoie de o documentare temeinică, așa că îți oferim câteva informații utile pentru orice persoană care este interesată de cultivarea ei.

Rapița este o plantă care în țara noastră a câștigat teren, la propriu, în ultimul deceniu. Cererea este mare și în continuă creștere, deoarece din această plantă se produce un ulei de calitate, dar și biodiesel, un combustibil tot mai căutat. Noile tehnologii de cultură și hibrizii noi au permis cultivarea ei cu succes în condițiile climatice din țara noastră, însă este o cultură cu propriile ei particularități ce trebuie tratate ca atare.

Importanța culturii de rapiță

Suprafața semănată cu rapiță în România, în sezonul 2016-2017 este cea mai mare de după anul 2010, ajungând la peste 460.000 de hectare în 2017, față de 412.000 în 2016, notează publicația Economica.net. Motivul pentru care tot mai mulți agricultori aleg să cultive rapiță sunt simple – este o plantă cu o mulțime de utilizări și nicio altă cultură nu are o poveste de un succes similar.

Rapița este o plantă foarte profitabilă pentru fermieri, care nu ridică probleme în ceea ce privește lucrările, deoarece este 100% mecanizată, dar și ușor de integrat în rotația culturilor. Rapița ridică fertilitatea solului și împiedică eroziunea pe terenurile în pantă, fiind în același timp și o bună plantă meliferă.

Utilizările rapiței

În prezent există o cerere crescută de ulei de rapiță pentru hrană, biodiesel, sau nutreț pentru hrana animalelor. Nu trebuie să uităm faptul că industria biodiesel este în continuă dezvoltare, fiind în același timp și unul dintre marii consumatori de rapiță. De altfel, această industrie prelucrează aproape jumătate din uleiul de rapiță produs în Europa, deoarece este un carburant mai economic decât motorina, biodegradabil și de ajutor în limitarea poluării atmosferice.

Uleiul de rapiță este utilizat și în industria textilă, industria pielăriei, a materialelor plastice, lacurilor, vopselelor, cernelurilor, detergenților, în industria poligrafică, la iluminat sau ca lubrifiant, ulei pentru pictură, lumânări, la fabricarea agenților antipraf, ca adjuvant pentru pesticide, ca fluid hidraulic. Paiele acestor plante pot fi utilizate la fabricarea plăcilor aglomerate.

În același timp, semințele conțin 42-48% ulei, utilizat atât în alimentația oamenilor, la prepararea unor margarine, cât și în industrie. Uleiul de rapiță este folosit în alimentația umană, fiind considerat un aliment foarte sănătos. Consumat în mod regulat, uleiul de rapiță are efect antiinflamator asupra vaselor de sânge și are un rol esențial în buna funcționare a creierului. De asemenea, el contribuie la scăderea hipertensiunii, a nivelului de colesterol, la prevenirea formării cheagurilor de sânge pe artere și la diminuarea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare.

Resturile de rapiță rezultate din presarea semințelor sunt o sursă excelentă de proteine pentru animale. Planta poate fi utilizată și ca nutreț verde toamna târziu și primăvara devreme, deoarece din 100 kg semințe de rapiță se obțin 30-35 kg ulei și 50-55 kg de șroturi.

Soiuri și hibrizi de rapiță

În catalogul oficial al soiurilor de plante din România sunt înregistrate 24 de soiuri de rapiță. Hibrizii sunt preferați altor soiuri de rapiță, deoarece au toleranță ridicată la secetă și utilizează mai eficient substanțele nutritive. Marii cultivatori se bazează pe hibrizi bine adaptați la condițiile de climă și cu un potențial de producție mare. Pe piață există zeci de hibrizi de rapiță, din două categorii: convenționali și de tip Clearfield®.

Rapița de toamnă este cea mai adaptată pentru condițiile climatice din țara noastră, comparativ cu rapița de primăvară, care este cultivată doar pe suprafețe foarte mici. Se evidențiază hibrizii Dinasty, Sitro, Exocet, cu producții medii de peste 4,4 t/ha, mai mari cu 20-23 % față de soiurile și hibrizii mai vechi aflați în cultură. Și Exagone, Safran, Neptune, Karibik, Artist, Betty, Astrid, Ilia sunt bine adaptate condițiilor din țara noastră.

Rapița Clearfield®

Sistemul de producție Clearfield® pentru rapiță combină un erbicid postemergent cu spectru larg cu hibrizi nemodificați genetic, toleranți la erbicid. Hibrizii de rapiță Clearfield® sunt hibrizi performanți, ameliorați prin metode tradiționale, cu potențial de producție ridicat.

Cu ajutorul sistemului Clearfield® pentru rapiță, fermierii beneficiază de mai multe avantaje:

  • recolte mai mari, cu calitate îmbunătățită, printr-un control eficient al buruienilor
  • economisesc timp și resurse importante prin reducerea numărului de treceri comparativ cu majoritatea soluțiilor convenționale de combatere a buruienilor
  • posibilitatea alegerii condițiilor optime de tratament postemergent
  • eficacitate maximă în condiții meteo variabile și independență față de sistemele de lucrări ale solului
  • selectivitate excelentă pentru cultură
  • tehnologie inovatoare, cu hibrizi performanți și erbicid de ultimă generație


Gama de hibrizi Clearfield pentru rapiță

  • Denumire companieDenumire hibrid
    MONSANTO / DEKALBDK IMMINENT CL
    MONSANTO / DEKALBDK IMPRESION CL
    MONSANTO / DEKALBDK IMIDO CL
    MONSANTO / DEKALBDK IMARET CL
    EURALIS ES ANGEL CL
    EURALIS ES AQUAREL CL
    PIONEERPT 200 CL
    RAPOOL DUPLEX CL
    RAPOOL PHOENIX CL
    RAPOOL VERITAS CL
    LIMAGRAINCONRAD CL

Zone de favorabilitate pentru cultura de rapiță

Rapița se dezvoltă bine în zonele unde cad anual între 450-650 mm precipitații cu un maximum în lunile iulie-august, cu temperatura medie anuală de 7-10 grade Celsius, cu ierni fără geruri mari și cu strat de zăpadă suficient de gros.

În ceea ce privește solurile, acestea trebuie să fie profunde, mijlocii, bogate în humus și calcar, cu un pH de 6-7 și cu capacitate mare de reținere a apei. Cele mai bune producții se obțin pe terenuri aluviale și reavene, apoi în solurile din seria cernoziomurilor și a celor brun roșcate.

Zonele din țara noastră în care rapița întâlnește cele mai bune condiții de dezvoltare sunt: câmpiile Banatului și Crișanei, centrul Transilvaniei, regiunile de silvostepă din sudul țării, sudul Dobrogei, jumătatea de sud a luncii Siretului. În aceste zone, cele mai bune rezultate se obțin pe soluri aluviale, reavene și acolo unde zăpada nu este spulberată.

Tehnologia de cultură a rapiței

Tehnologia de cultivare a rapiței se diferențiază în funcție de climă și relief, iar în cadrul acestora, în funcție de particularitățile solului și scopul urmărit. Există, însă, câteva elemente ce trebuie respectate cu strictețe indiferent de alți factori, notează Ing. Bekeș Arnold în teza sa de doctorat „Optimizarea tehnologiei de cultivare a rapiței în zona Câmpiei de Vest a României”, menționând următoarele aspecte:

  • realizarea unei culturi stabile, cu o desime și dezvoltare corespunzătoare în toamnă
  • introducerea de soiuri rezistente la oscilațiile termice, la boli și dăunători
  • păstrarea culturii curată de buruieni și sănătoasă
  • direcționarea tehnologiei spre creșterea conținutului de ulei în semințe


Aplicarea corectă a tehnologiei recomandată culturii de rapiță reprezintă principala direcție de intensificare a producției prin: lucrarea corectă a solului și introducerea completă a unei tehnologii mecanizate și adaptate culturii de rapiță, folosirea irigației și a altor lucrări de îmbunătățiri funciare, utilizarea controlată a îngrășămintelor și a altor produse chimice, combaterea bolilor, dăunătorilor și a buruienilor prin măsuri integrate.

Rotația

Cele mai bune plante premergătoare sunt cele care eliberează terenul timpuriu: cerealele de toamnă (grâul și orzul), cartofii timpurii, leguminoasele boabe (mazăre), borceagul de toamnă și trifoiul roșu după prima coasă. Rapița de primăvară se poate semăna și după culturi recoltate târziu cum ar fi: porumbul, sfecla pentru zahăr, cartofii etc.

Nu se va cultiva rapița în monocultură, nici după soia și floarea-soarelui, pentru a preveni extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum. Rapița poate reveni pe același teren după 3 ani, iar în caz de atac de Sclerotinia, după mai multi ani.

După rapiță se pot cultiva majoritatea plantelor, fiind o bună premergătoare pentru grâul de toamnă sau orz de toamnă precum și înființarea de culturi succesive de porumb în scop furajer sau varză furajeră.

Pregătirea terenului

Pregătirea terenului pentru cultivarea rapiței începe cu arătura normală executată la adâncimea la care să nu se scoată bulgări, de obicei la 18-20 cm, după pajiști și 20-22 cm după trifoi.

Urmează discuirea imediat după arat, cât încă solul este reavăn, și pregătirea patului germinativ prin lucrări repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la adâncimea de semănat și perpendicular pe direcția de executare a semănatului.

Înainte sau după semănat se folosește tăvălugul inelar. Lucrarea este facultativă, dar utilă îndeosebi în toamnele secetoase și pe soluri argiloase.

Sisteme de lucrare a solului

Arătura și alte lucrări ale solului generează eroziunea lui, așa că se vorbește tot mai mult despre sistemele minimum tillage sau no tillage. Acest sistem presupune lucrarea cu discuri sau cu dinți, sau combinații de discuri și dinți. Desigur, el are și unele dezavantaje sub forma unor riscuri crescute de a scăpa de sub control populațiile de buruieni și dăunători. Este un sistem economic, dar care presupune o cunoaștere foarte bună a culturii de rapiță, astfel încât nu sunt mulți fermierii care apelează la ea.

Fertilizarea de bază pentru cultura de rapiță

Pentru 1.000 kg semințe, rapița consumă 50-60 kg N, 30-60 kg P2O5, 40-50 kg K2O, 50-60 kg calciu, 20-30 kg sulf și importante cantități de microelemente. Pentru o producție de 2.500-3.000 kg semințe, rapița mai consumă 15-25 kg magneziu și 65-105 kg sulf. Rapița este o cultură cu nevoi crescute de fosfor, motiv pentru care este bine să se fertilizeze cu fosfor înainte de semănat. Pe solurile sărace în fosfor se recomandă chiar aplicarea îngrășămintelor înainte de arătură.

Când se seamănă rapița de toamnă?

Epoca de semănat este foarte importantă pentru o producție mare și de calitate. Epoca optimă de semănat a rapiței de toamnă pentru majoritatea zonelor este 1-10 septembrie, dar semănatul se poate începe mai devreme, la 15 august, pentru a nu se depăși intervalul 1-10 septembrie.

Sămânța și semănatul

Sămânța de rapiță își pierde capacitatea germinativă repede, astfel încât se recomandă folosirea la semănat a materialului recoltat în același an. Se folosesc numai semințe care au luciu, culoare și MMB specifice materialului săditor, cu puritatea minimă de 95% și capacitatea germinativă minimă de 85%.

Se recomandă folosirea semințelor tratate cu produse pentru protecția plantelor omologate. Materialul de semănat trebuie să fie liber de ovăz sălbatic și cuscută, cu maximum o sămânță de Raphanus raphanistrum la o probă de 10 grame.

Care este distanța între rânduri recomandată pentru semănatul rapiței?

La condițiile din țara noastră rapița se recomandă a fi semănată la 12,5 - 25 cm între rânduri.

Tăvalugitul după semănat

Există păreri pro și contra acestei lucrări. Tăvălugitul după semănat este util pe terenurile care au rămas bulgăroase după pregătirea patului germinativ și cu sămânța neîncorporată. Este util și după semănatul rapiței, dar trebuie urmărit ca solul să fie bine zvântat, altfel aderă la tăvălug și se tasează excesiv. Se utilizează tăvălugul inelar și, având în vedere specificul semințelor mici de rapiță, se folosește tăvălugul, dacă la semănat solul este prea afânat, atât înainte cât și după semănat.

Lucrări de întreținere pentru cultura de rapiță

Lucrările solului după semănat se fac pentru completarea realizării calitative a patului germinativ, dar și pentru combaterea buruienilor, a bolilor și a dăunătorilor.

Principalele lucrări de întreținere după semănat sunt tăvălugirea și eliminarea excesului de umiditate. Urmează lucrări necesare oricărui tip de cultura – irigare, fertilizare, combaterea bolilor și a dăunătorilor.

Irigarea rapiței

Se face, în primul rând, o irigare de răsărire, mai ales dacă toamna este secetoasă. Se aplică imediat după semănat o normă de udare cuprinsă între 300 și 400 m3/ha, cu finețea ploii cea mai mica și cu nivelul aspersorului cât mai aproape de sol. În cazul în care solul este nisipos și temperaturile sunt ridicate după două trei zile de la precedenta udare, se aplică încă o udare de completare cu 100-150 m3/ha.

În zonele cu deficit mare de apă în sol din perioada de creștere intensă și de fructificare a rapiței se recomandă aplicarea a minim două udări, cu câte 400-500 m3/ha. Prima udare se aplică în perioada de creștere, alungire și ramificare, iar a doua în momentul umplerii bobului, pentru a forța creșterea acestuia în volum (MMB peste 4-5 g).

Atenție, excesul de umiditate este în măsură să compromită producția de rapiță, așa că trebuie evitată irigarea în exces.

Fertilizarea fazială

Dozele de îngrășăminte pentru cultura rapiței în țara noastră, în funcție de producția scontată, tipul de sol și valorile indicilor agrochimici privind conținutul în fosfor, potasiu și indicele de azot sunt, în general, următoarele: azot 80-180 kg; fosfor 50 - 80 kg; potasiu 60-80 kg.

Sulful este și el necesar pentru o cultură sănătoasă de rapiță. Doza optimă de sulf (S) la rapiță este de 20-30 kg/ha, (semnificativ mai mare decât la cereale, unde ar trebui să fie de 10-20 kg S/ha). La rapiță, raportul dintre sulf și azot trebuie să fie de 1/7. Întreaga doza de fosfor și de potasiu și 1/3 din doza de azot se vor aplica sub arătura de bază, iar restul de 2/3 din doza de azot va fi dată primăvara timpuriu.

Fertilizarea fazială se face după următoarea schemă:

  • Fertilizare de bază de toamnă – la semănare
  • Fertilizarea foliară de toamnă – stadiul de 6-8 frunze
  • Fertilizarea fazială I – stadiul de rozetă, 8-11 frunze
  • Fertilizarea fazială II – stadiul butonilor florali incipienți
  • Fertilizarea foliară de primăvară – stadiul de butoni florali verzi și galbeni


Îngrășămintele foliare trebuie aplicate în partea a doua a vegetației și sunt foarte importante pentru o producție sănătoasă. Ele trebuie alese în funcție de componența lor de sulf și microelemente, precum și un raport NPK favorabil azotului. Un alt microelement important în cultura rapiței este borul, care trebuie aplicat atât la semănare, cât și în faza foliară.

Combaterea integrată a buruienilor

Combaterea buruienilor joacă un rol esențial pentru o producție de calitate. Principalele buruieni care se regăsesc în culturile de rapiță sunt:

  • Agropyron repens - Pir târâtor
  • Amaranthus spp - Știr sălbatic
  • Capsella bursa pastoris - Traista ciobanului
  • Chenopodium spp - Loboda sălbatică
  • Digitaria spp - Meișor
  • Echinochloa crus - galli - Mohor lat
  • Galium aparine - Turița
  • Lamium purpureum - Urzică moartă
  • Matricaria inodora - Mușetel nemirositor
  • Papaver rhoeas - Mac
  • Samulastra de cereale
  • Setaria spp - Mohor
  • Sinapis arvensis - Muștar sălbatic
  • Sorghum halepense - Costrei, bălur
  • Stellaria media - Rocoina
  • Thlaspi arvense - Pungulița
  • Veronica hederifolia – Șopârlița

Pentru a combate buruienile este necesară aplicarea de erbicide. Avantajele sunt incontestabile:

  • se elimină competiția între cultura de rapiță și buruieni pentru rezervele de apă și substanțele nutritive
  • se elimină competiția pentru lumină
  • eliminarea competiției din partea buruienilor determină obținerea unor lanuri cu plante viguroase, ce pot trece mai ușor peste iarnă
  • recoltarea va fi mai ușoară, consumul de carburant va fi redus, iar semințele vor avea umiditate scăzută


În cazul rapiței convenționale se poate aplica:

BUTISAN® S – Este un erbicid standard la cultura de rapiță, cu utilizare ușoară și selectivitate excelentă. Produsul este preluat prin cotiledoane și rădăcini și are eficacitate maximă înainte sau imediat după răsărirea buruienilor. Pentru obținerea unor rezultate optime este necesară aplicarea produsului pe un pat germinativ foarte bine pregătit, mărunțit, neted și umed. Se aplică preemergent sau postemergent până la stadiul de 9 frunze adevărate ale culturii (BBCH 19), iar buruienile ori să fie nerăsărite, ori să nu depășească stadiul de 1-3 frunze adevărate.

BUTISAN® AVANT - Este un erbicid cu trei substanțe active destinat combaterii buruienilor anuale mono și unele dicotiledonate la cultura rapiței. Substanța activă dimetenamid-P este preluată în primul rând de coleoptilul buruienilor dicotiledonate, iar apoi de rădăcini și de părțile aeriene ale acestora, la germinare și răsărire. Metazaclorul este preluat îndeosebi de rădăcini, de hipocotile și cotiledoanele buruienilor în curs de germinare si răsărire. După răsărire, este preluat parțial și de frunzele buruienilor. Quinmerac acționează precum un erbicid sistemic cu acțiune prin sol și prin frunze. Este ușor preluat atât de rădăcini, cât și de părțile aeriene ale buruienilor sensibile.

STRATOS® ULTRA – Asigură combaterea perfectă a buruienilor monocotiledonate respectiv a samulastrei de cereale, chiar și când există un grad ridicat de infestare. Tratamentul este eficace din prima săptămână după aplicare, când are loc stoparea creșterii rădăcinilor buruienilor, iar produsul are o flexibilitate mare de aplicare. STRATOS® ULTRA este un erbicid pe bază de cicloxidim cu acțiune sistemică și absorbit prin părțile verzi ale buruienilor. Substanța activă pătrunde în plante la 1-2 ore de la aplicare, migrează ascendent și descendent, inclusiv pe toată lungimea rizomilor și se interpune în procesul formării țesuturilor meristematice. Primele simptome, de stopare a creșterii și de apariție a culorii antocianice, sunt vizibile la câteva zile după aplicare.

Sistemul de producție Clearfield la rapița

Printre cele mai eficiente produse de protecție a plantelor este sistemul de producție Clearfield® , care combină hibrizii de rapiță cu potențial ridicat de producție, toleranți la erbicid, cu o combatere eficientă și durabilă a buruienilor. Este o soluție bivalentă și sigură pentru recoltă.

Erbicidele recomandate pentru rapița Clearfield®:

CLERANDA® - Erbicid postemergent cu spectru larg, eficace și flexibil, selectiv pentru rapița de toamnă, cu utilizare în toamna în condiții pedoclimatice diferite. Are o eficacitate excelentă împotriva unui spectru larg de buruieni. Pe lângă buruienile obișnuite precum Galium, Chenopodium și Matricaria, le poate elimina și pe cele foarte greu de combătut, precum Sinapis și alte specii crucifere. Totodată, este primul erbicid postemergent care combate un spectru larg de buruieni monocotiledonate (inclusiv samulastra de cereale) și dicotiledonate printr-o singură aplicare, economisind resursele alocate unui tratament ulterior pentru combaterea gramineelor.

CLERAVO® - Este destinat erbicidării în primăvară a culturii de rapiță de toamnă de tip Clearfield®. Combate buruienile dicotile dificile, inclusiv pe cele crucifere, iar unul dintre avantajele notabile este flexibilitatea în aplicare. Este un erbicid rezidual și de contact, care acționează în principal ca erbicid foliar (postemergent) utilizat doar pentru hibrizii de rapiță Clearfield. Produsul conține imazamox și quinmerac. Eficacitatea în primăvară este determinată de faptul că ambele substanțe active (imazamox și quinmerac) acționează asupra buruienilor în principal prin frunze și mai puțin prin sol.

Folosirea regulatorilor de creștere la rapiță

Pentru limitarea căderii plantelor este nevoie de regulatori de creștere. Rolul lor este limitarea creșterii, astfel încât plantele să fie cat mai puțin expuse riscului de cădere. De asemenea, cu ajutorul regulatorilor de creștere se asigură o intrare optimă în iarnă, ca rapița să reziste la ger.

Agricultorii pot folosi pentru reglarea creșterii produsul CARAMBA® TURBO care combină substanța activă a unui fungicid (metconazol) cu cea a unui regulator de creștere (mepiquat clorură). Combinația celor două substanțe asigură controlul eficient al bolilor, oferind în același timp avantajele unui regulator de creștere. Are un efect puternic de regulator de creștere și îmbunătățește rezistența la iernare prin dezvoltarea optimă a rădăcinilor și a coletului. Se poate aplica în toamnă, când rapița are 4-6 frunze, maxim 8, pentru combaterea bolilor, îmbunătățirea rezistenței la iernare și pentru un start mai bun al plantelor în primăvară sau primăvara devreme, de la începutul alungirii tijei florale până la faza de buton galben (BBCH 21-59) pentru combaterea bolilor și îmbunătățirea arhitecturii tufei.

Combaterea bolilor la rapiță

Principalele boli din cultura de rapiță sunt:

  • Alternaria brassicae - Alternarioza
  • Botrytis cinerea - Putregaiul cenușiu
  • Erysiphe cruciferarum - Făinarea
  • Phoma lingam - Putregaiul negru
  • Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb

Combaterea lor se face în trei segmente – toamna, primăvara – la ieșirea din iarnă și în perioada înfloritului. Se aplică produsul CARAMBA® TURBO ce combate făinarea și putregaiul negru și asigură protecția plantelor toamna si primăvara devreme.

Un alt produs util pentru combaterea bolilor, în special Sclerotinia și Alternaria, este PICTOR® , un fungicid sistemic pentru protecția culturilor de rapiță, cu eficacitate preventivă și curativă determinată de un bun echilibru între cele două substanțe active - boscalid și dimoxistrobin. Acest fungicid are eficacitate excelentă în combaterea bolilor și efecte fiziologice de vitalizare a plantelor pentru producții mai mari. Bolile nu vor afecta recolta nici în situația în care vremea nu favorizează dezvoltarea lor. Datorită efectelor AgCelence®, prin aplicarea produsului PICTOR® se poate realiza un spor de producție chiar și în această situație.

Combatere dăunători la rapiță

Principalii dăunători din cultura de rapiță sunt:

  • Athalia rosae - Viespea rapiței
  • Brevicoryne brassicae - Păduchele cenușiu al cruciferelor
  • Ceutorhynchus assimilis - Gărgărița semințelor
  • Ceutorhynchus quadridens - Gărgăriþa pătată
  • Ceutorhynchus napi - Gărgărița mare a tulpinilor de rapiță
  • Dasineura brassicae - Țânțarul silicvelor
  • Epicometis hirta - Gândacul păros
  • Meligethes aeneus - Gândacul lucios
  • Psylliodes chrysocephala - Puricele cruciferelor

Aplicarea de insecticid FASTAC® ACTIVE combate numeroase insecte dăunătoare. Produsul are acțiune prin contact și ingestie. Datorită faptului că nu este un produs sistemic pentru asigurarea unei suprafețe mai mari de acoperire cu tratament este necesară o cantitate suficientă de soluție de stropit. Are un efect rezidual bun pe suprafața frunzelor, este rezistent la ploaie, cu condiția ca produsul să se usuce înainte de a începe să plouă. La rapiță se recomandă maximum 2 tratamente cu un interval dintre aplicări de 7- 10 zile.

Recoltarea rapiței

Recoltarea rapiței trebuie făcută când umiditatea semințelor este în jur de 16%, plantele sunt aplecate, întreg lanul capătă o culoarea galbenă ruginie, tecile sunt galbene-liliachii, iar pe majoritatea semințelor se observă un punct cafeniu.

Pe cât este posibil, se va evita recoltatul în perioada de arșiță maximă, fiind recomandat ca recoltarea să se facă dimineața devreme, seara târziu sau chiar noaptea. După recoltare, semințele se curăță imediat de impurități (restul de tulpini) și se trec la uscător pentru reducerea umidității la 10%. În cazul în care nu este asigurată uscarea artificială, semințele se depozitează în magazii, șoproane, la început într-un strat foarte subțire (5-10 cm) și se lopătează de mai multe ori pe zi, până când umiditatea scade la 10 %. Pentru uscare, semințele se pot ține și în straturi subțiri pe prelate la soare.

Rapița: prețuri și cotații bursiere

Prețul semințelor este, în medie, de 400 de euro pentru tona de semințe de rapiță tranzacționate la bursa Euronext de la Paris, Matif. Prețul este influențat de marii producători, însă România nu se numără printre aceștia, așa că profitul fermierilor depinde în mare parte și de prețurile stabilite de statele cu o producție considerabil mai mare.

Rapița este o cultură ce poate fi foarte profitabilă, dacă luăm în calcul multiplele sale utilizări, însă este vital pentru cei care investesc în aceasta plantă să respecte particularitățile culturii și să o protejeze de riscurile ce pot apărea.

Surse:

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A RAPIȚEI - 2011 - INMA București

CERCETĂRI PRIVIND OPTIMIZAREA TEHNOLOGIEI CULTURII DE RAPIȚĂ DE TOAMNĂ DIN INCINTA ȊNDIGUITĂ INSULA MARE A BRĂILEI - Lucian Gheorghe BUZDUGAN

OPTIMIZAREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A RAPIȚEI ÎN ZONA CÂMPIEI DE VEST A ROMÂNIEI - Ing. Bekeș Arnold

Mergi sus