Putregaiul alb al rapiței: ce tratamente asigură culturi sănătoase

Care sunt factorii ce favorizează atacul de Sclerotinia

Putregaiul alb este cauzat de acțiunea ciupercii Sclerotinia sclerotiorum. După iernarea sub formă de scleroți, aceasta generează apoteci la suprafață, din care sunt eliberați, apoi, sporii care produc primele infecții. Germinarea sporilor este influențată în mod direct de condițiile de mediu cât mai prielnice acesteia, cum ar fi temperaturile ridicate, de până la 25 de grade Celsius şi nivelurile crescute de umiditate, de peste 85% pe o perioadă de 16-24 de ore, mai ales în perioada de înflorire a plantelor.

Prin intermediul scleroților de rezistență putregaiul alb poate rămâne în sol pentru o perioadă de de mai mulți ani, iar printre plantele de cultură ce mai pot fi afectate de acesta se numără şi alte specii de crucifere, precum muștarul de câmp, leguminoase ca soia, sau rădăcinoase ca morcovul, păstârnacul, sfecla roșie sau țelina. De asemenea afectează și cultura de floarea-soarelui.

Care este ciclul biologic și ce factori influențează apariția bolii

Survenite în intervalul de timp cuprins între sfârșitul lunii mai și începutul lui iunie, pe fondul unui microclimat favorabil infecției, al unei densități prea mari a plantelor pe suprafața de cultivare, precum și al prezenței buruienilor, simptomele apar după 10-14 zile de la momentul infectării.

Care sunt simptomele bolii

Potrivit lucrării „Ghid pentru determinarea rezistenței la boli și dăunători” (dr. ing. Antonia Ivaşcu, 2007), partea inferioară a tulpinii plantelor de rapiță bolnave prezintă porțiuni de culoare deschisă, cu un ton predominant alb, dar și zone de un galben-spălăcit. Pe măsură ce simptomele se agravează, leziunile se extind spre partea superioară a plantei. Petele capătă un ton brun, iar textura tulpinilor se sfâșie.

În interiorul acestora, în zonele afectate ale țesutului, se observă scleroții ciupercii. Infecția se poate extinde rapid si pe silcve, pe suprafața cărora se va putea observa miceliul de culoare albă. În stadiile avansate ale distrugerii cauzate de putregaiul alb, survin aplecarea, frângerea ducând la uscarea tulpinilor de rapiță, cu pagube însemnate asupra recoltei.

Cum se face combaterea agentului patogen și care sunt momentele optime de aplicare a tratamentelor

Soluția cu eficiență dovedită în cazul putregaiului alb este utilizarea unui fungicid cu două substanțe active, eficace în combaterea acestui patogen. Boscalidul, din grupa carboximidelor, și dimoxistrobinul, din grupa strobilurinelor, sunt ingredientele de bază ale fungicidului Pictor^® . Acesta acționează cu efect sinergic, în mod sistemic și translaminar, precum și cu efecte fiziologice, ca mod de acțiune secundar. Produsul se aplică într-un program preventiv, in general imediat după căderea primelor petale, când pot apărea numeroase infecții.

Ce măsuri de prevenire se pot aplica

Limitarea apariției putregaiului alb la viitoarele culturi de rapiță, la fel ca în cazul altor boli, este strâns legată de efectuarea lucrărilor agricole cât mai riguros, astfel încât plantele să fie expuse la riscuri cât mai mici de apariție a bolii. Pentru a evita cat de mult posibil transmiterea bolii de la o cultură la alta, se impun măsuri agrofitotehnice precum:

• Combaterea buruienilor din cultura de rapiță, din cauza proprietății lor de a fi plante-gazdă pentru sporii ciupercii.
• O densitate optimă a plantelor.
• Înființarea rapiței după culturi premergătoare de grâu, orz.
• Administrarea îngrășămintelor în cantități optime.
• Încorporarea în sol a resturilor vegetale imediat după recoltare.

Fermierii contează pe profitabilitatea rapiței pentru producerea uleiului de calitate, pentru obținerea de combustibil biodiesel sau pentru furnizarea hranei animalelor. Cu fungicide avansate și cu lucrări agricole executate corect, apariția unor boli precum putregaiul alb al rapiței nu mai pot pune în pericol sănătatea recoltelor.