Sectorul agricol românesc, sub presiune: de la vulnerabilitate, la reziliență
16.06.2026
Agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele trei decenii, numeroși fermieri subliniind faptul că nu mai este vorba despre o succesiune de probleme punctuale sau despre cicluri economice cu variații obișnuite, ci despre o acumulare de presiuni care afectează structural funcționarea întregului sector.
Situația de criză nu s-a instalat brusc, ci s-a conturat treptat, prin acumularea și suprapunerea mai multor categorii de factori, precum intensificarea presiunii climatice, secetele recurente din ultimii ani, tensiunile și conflictele geopolitice, creșterea rapidă a costurilor de producție, volatilitatea prețurilor produselor agricole, instabilitatea piețelor internaționale de materii prime și accesul tot mai dificil la finanțare. „Agricultura românească nu mai traversează o criză conjuncturală, ci una sistemică, rezultată din multiplicarea simultană a unor dezechilibre economice, climatice și de piață care s-au accentuat treptat și au afectat profund structura de funcționare a sectorului. În ultimii 3-4 ani, profitul a scăzut cu peste 50–60%, în paralel cu scăderea cifrei de afaceri, creșterea semnificativă a costurilor de producție și presiunea tot mai mare asupra lichidităților și capacității de investiții. Noi, de exemplu, lucrăm peste 2.000 de hectare de teren agricol, iar aceste presiuni le resimțim direct în activitatea de zi cu zi, atât în costuri, cât și în dinamica producției și a pieței”, a menționat north_east fermierul Vasile Balcan , director SC Marsat SA Roman, județul Neamț.
Una dintre principalele vulnerabilități din ferme este reprezentată de modificarea semnificativă a structurii costurilor de producție, în condițiile în care prețurile inputurilor agricole au înregistrat creșteri accentuate, în timp ce prețurile de valorificare au rămas la niveluri comparabile cu cele din urmă cu mai bine de un deceniu. „Costurile input-urilor au crescut de 4-5 ori, în timp ce prețurile de valorificare au rămas la nivelul anilor 2010–2012. Această discrepanță a condus, de fapt, la erodarea marjelor de profit, la deteriorarea echilibrului economic al exploatațiilor agricole și la diminuarea lichidității în întreg sectorul agricol. În acest context, problema finanțării s-a accentuat enorm, iar accesul la capital s-a restrâns semnificativ și a condus la amânarea multor investiții. Băncile au făcut un pas înapoi, iar fermierii au rămas descoperiți într-un moment critic”, a mai subliniat Vasile Balcan.
În perspectiva noului sezon de recoltare din vara anului 2026, pe piața cerealelor se menține un nivel ridicat de volatilitate a prețurilor, cu valori reduse la grâu și cu un nivel relativ mai favorabil doar la rapiță, ceea ce accentuează presiunea economică asupra majorității fermierilor. În acest context, volatilitatea pieței amplifică dificultățile de valorificare, determinând frecvent vânzări în condiții dezavantajoase, pentru asigurarea lichidităților necesare. Această dinamică generează un cerc vicios, în care lipsa fondurilor financiare conduce la vânzări forțate, care reduc capacitatea de reinvestire. Investițiile insuficiente afectează, la rândul lor, premisele viitoarelor producții, inclusiv suprafețele lucrate, calitatea lucrărilor agricole și tehnologiile alese, acestea din urmă fiind tot mai frecvent orientate spre variante mai ieftine și incomplete.
Totodată, trebuie să menționăm faptul că agricultura românească se află și într-un moment decisiv la nivel european. Perioada 2026–2027 este esențială pentru viitorul Politicii Agricole Comune, iar deciziile care vor fi luate vor influența direct nivelul sprijinului financiar și regulile de funcționare ale sectorului. Majoritatea fermierilor români, prin asociațiile care le reprezintă interesele profesionale și de breaslă, subliniază unele priorități clare care ar trebui vizate de țara noastră în negocierile europene, respectiv menținerea unui buget adecvat pentru sectorul agricol și evitarea mecanismelor care reduc sprijinul pentru fermieri (plafonarea sau degresivitatea), precum și adoptarea accelerată a noilor tehnici genomice, considerate esențiale pentru creșterea productivității și adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, se solicită atât o regândire a politicilor privind pesticidele, în sensul evitării retragerii unor molecule fără alternative reale disponibile, cât și o abordare echilibrată a reglementărilor privind bunăstarea animalelor și transportul acestora, astfel încât fermierii să nu fie împovărați suplimentar fără soluții tehnologice viabile.
La nivel național, accentul este pus pe supraviețuirea economică a fermierilor. „Este nevoie de mecanisme de garantare pentru credite, atât pentru capital de lucru pe termen scurt, cât și pentru investiții pe termen mediu, adaptate specificului agricol. Reluarea schemelor de sprijin (pentru dobânzi, pentru dotarea tehnică, etc.) și consolidarea garanțiilor de stat ar crea condițiile ca fermierii să poată avea din nou acces la finanțare. Dacă nu se intervine rapid, în următorii ani situația din agricultură se va complica semnificativ”, a punctat fermierul Vasile Balcan.
Privită în ansamblu, agricultura românească se află într-un punct deosebit de dificil, în care fermierii nu mai semnalează doar o simplă stagnare, ci riscul real al unei degradări structurale a capacității de producție agricolă. Aceștia atrag atenția că nu mai sunt suficiente intervențiile punctuale, ci sunt necesare decizii corelate între nivelul național și cel european, adoptate rapid și într-un mod coerent.
În condițiile în care sistemul agroalimentar funcționează sub o presiune constantă, iar timpul de reacție se restrânge de la un sezon la altul, rămâne de văzut în ce măsură direcția aleasă în perioada următoare va influența competitivitatea și stabilitatea pe termen lung a sectorului.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 28 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis . Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri. Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România .
