Dezvoltarea fermelor zootehnice familiale - o necesitate globală, în contextul urbanizării și al transformărilor rurale

De la inteligență artificială și manipularea ADN-ului, la tehnologii tradiționale în creșterea animalelor

Există unele țări cu o zootehnie avansată în cadrul căreia, de exemplu, inteligența artificială, sistemele de senzori și de roboți reprezintă mijloace curente de lucru, iar specialiștii au ajuns să cunoască și să influențeze tot mai multe aspect, inclusiv la nivelul ADN-lui animalelor, având posibilitatea realizării unui management ultraperformant al progresului genetic și al productivității sectorului.

Există, însă, numeroase alte țări în care activitatea zootehnică are o productivitate scăzută, dar este esențială pentru realizarea unor venituri și chiar pentru supraviețuirea populației. În respectivele zone, se utilizează tehnologii clasice de creștere, exploatare și ameliorare a diferitelor rase de animale, iar sistemul de organizare și de susținere a domeniului creșterii și exploatării animalelor rămâne neperformant.

În acest context, asociat obiectivelor globale de reducere a sărăciei în mediul rural și de creștere a capacității de răspuns, în situații de criză, în privința asigurării securității alimentare a populației, una dintre principalele preocupări FAO-ONU de la începutul anului 2024 a fost aceea de a realiza o consultare a experților internaționali, în scopul identificării unor instrumente de orientare (voluntară) referitoare la productivitatea din fermele mici de creștere a animalelor.

Consultarea s-a desfășurat online, până la data de 18 ianuarie 2024 și a fost inițiată de Divizia de Producție și Sănătate Animală a FAO. Premisa esențială a acestui demers internațional s-a bazat pe recunoașterea faptului că micii fermieri, ca parte integrantă, constitutivă și de responsabilitate, au o contribuție importantă la realizarea Agendei 2030 și la îndeplinirea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene.

La nivelul României, evenimentul FAO-ONU este cu atât mai valoros cu cât, pe de o parte, reprezintă un semnal care ar trebui utilizat inteligent de către toți cei care conduc politicile de profil într-un stat ce deține aproape o treime din fermele Uniunii Europene (UE), dar care generează doar 3,3% din producția standard a UE, iar pe de altă parte cel puțin unul dintre experții consultați a fost din țara noastră. “Întotdeauna, un astfel de eveniment este un semnal decizional care poate deveni definitoriu, pentru a declanșa anumite energii latente care trebuie să erupă și să se materializeze, ,,erupțiile” constructive fiind întotdeauna de jos în sus, dinspre cei care vor beneficia de astfel de mecanisme legislative, economice sau de marketing. De asemenea, să nu uităm faptul că, încă, suntem în ,,Deceniul ONU privind Fermele Familiale (2019-2028)”, angrenaj care oferă guvernelor un sprijin tehnic legat de susținerea și schimbul de bune practici, în vederea menținerii agriculturii familiale ca o prioritate pe agenda internațională. Prin noul instrument de orientare voluntară, guvernele și structurile interesate din segmentul fermelor zootehnice mici (inclusiv producătorii, organizațiile acestora și ale societății civile), pot primi îndrumări și principii recunoscute internațional, adaptabile la nivel local și național, pentru actualizarea și/sau consolidarea strategiilor, legislației, programelor și planurilor de investiții care vizează îmbunătățirea durabilă a productivității animalelor”, sublinia Prof.univ. Benone Păsărin, cadru didactic la Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA) Iași și membru al Grupului Mondial de Experți pentru Securitate și Siguranță Alimentară FAO-ONU.

Sprijinul acordat fermelor familiale reprezintă una dintre cele patru priorități regionale, pentru Europa și Asia Centrală, prin care FAO urmărește îmbunătățirea dezvoltării politicilor, a producției agro-zootehnice durabile și a mijloacelor de subzistență din mediul rural, reducând în același timp sărăcia din acest areal.

“Există o mare diversitate a sistemelor de producție la scară mică, astfel încât nu s-a conturat o definiție unică și agreată a subsectorului în lume, deci nici în documentele FAO. Lipsesc informațiile concrete și raportate la o perioadă suficientă de timp. Aceste aspecte creează o anumită incertitudine, inclusiv în privința cuantificării muncii oamenilor și a relevanței domeniului într-o anumită zonă a lumii. De exemplu, una dintre întrebările importante : avem de-a face cu exploatații pure de creștere a animalelor sau cu exploatații mixte de culturi agricole și de animale? Dacă subsectorul este mixat, o preocupare importantă este aceea de a se cuantifica interacțiunea dintre segmentul de creștere a animalelor și cel agricol (ex.: animalele se folosesc și la munci? Tehnica alocată (tractor) mărește eficiența exploatației zootehnice sau reduce efectivele de animale în favoarea culturilor, cu risc de reorientare totală către sectorul vegetal?). Pentru obținerea unor răspunsuri cât mai reale și mai complete, din păcate lipsesc elementele de cuantificare corectă a muncii familiale (femei, bărbați, copii), a importanței subsectorului zootehnic în economia ecosistemului producerii alimentului și păstrării mediului. Consultările și evaluările de acest fel sunt fundamentale, atât pentru informare și aplicare a acelorași tipuri de instrumente globale, cât și pentru a corecta unele deficiențe actuale. Un exemplu concret se referă la faptul că industria agro-alimentară impune aproximativ aceleași reguli zoosanitare și fitosanitare, indiferent de mărimea și performanța exploatației, acestea putând deveni constrângeri”, explica specialistul ieșean.

Între semnalele transmise în cadrul recentei analize FAO-ONU, în ceea ce privește sistemul producătorilor mici de alimente din sectorul zootehnic, se numără și cele legate de necesitatea îmbunătățirii modalităților de identificare și de colectare ale datelor privind practicile actuale și politicile existente în sector, pentru protejarea muncii și a șeptelului, precum și pentru diferențierea fermei mici de modelul industrial. Acest fapt va conduce la evidențierea nevoilor și a lacunelor care trebuie completate prin ghiduri. “Principalele propuneri reliefate în cadrul consultării FAO-ONU vizează, între altele, necesitatea unor politici publice pentru susținerea fermelor de familie, îmbunătățirea incluziunii socio-economice, creșterea cunoștințelor despre fermele de familie, suport pentru dobândirea unei dezvoltări durabile și pentru crearea de noi locuri de muncă, sprijin acordat fermelor mici pentru a se putea adapta schimbărilor climatice. De asemenea, consider că, inclusiv în România, încă rămâne valabilă întrebarea: fermierii dețin cunoștințele necesare pentru a transforma sistemele alimentare astfel încât să poată produce în mod competitiv hrana necesară tuturor, menținând în același timp biodiversitatea și durabilitatea mediului?”, puncta expertul FAO-ONU.

Una dintre cele mai importante concluzii, evidențiate inclusiv de către fermieri, este aceea că producătorii mici de alimente au nevoie de acces la știință, tehnologie și inovare, astfel încât antreprenoriatul lor să devină de succes și să asigure trecerea de la stadiul de agricultură de subzistență la un sistem sustenabil de producție și de valorificare a alimentelor pe piață.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 26 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis. Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri. Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.