Schimbări ale strategiilor de producție și de valorificare a recoltelor, în vara 2025

Fermierii români își ajustează planurile de producție și valorificare în fața provocărilor climatice, a prețurilor scăzute și a unei piețe imprevizibile.

În fiecare an, luna iulie reprezintă o perioadă intensă pentru fermieri. Aceștia, pe de o parte, încearcă să strângă din câmp, în condițiile cele mai bune, întreaga recoltă de sezon și, pe de altă parte, se străduiesc să rezolve dilemele valorificării respectivelor producții.

În ceea ce privește recoltarea cerealelor de toamnă, fermierii au devenit tot mai conștienți de faptul că reușita acestei etape depinde mult de vigilența cu care urmăresc evoluția condițiilor meteorologice. Ploile ori canicula pot să distrugă rapid culturile, cu consecințe economice grave. Tocmai de aceea, printr-o coordonare potrivită a mijloacelor de lucru și a tuturor resurselor materiale și umane, agricultorii devin din ce în ce mai preciși în demersurile lor, pentru a evita întârzierile la recoltare.

”Lucrez aproximativ 2200 de hectare, în zona Costești, județul Vaslui, la graniță cu județul Galați. În structura de culturi din anul 2025, au fost incluse: rapiță (500ha), grâu (500ha), porumb (300ha), mazăre (130ha), floarea soarelui (400ha) și plante furajere (370 ha). Încercăm să desfășurăm o activitate agricolă echilibrată, conservativă și cât mai prietenoasă cu mediul, ținând cont de actualele condiții climatice. De 5 ani de zile, aici, în centrul Moldovei, se manifestă în mod constant seceta pedologică și este tot mai complicat să faci agricultură. Totuși, la culturile de toamnă, în anul 2025 am obținut o producție ceva mai bună față de anul 2024. Nu este excepțională ca în alte zone, pentru că ploaia cea mai bună a venit abia la sfârșitul lunii mai 2025, culturile de primăvară suferind aproximativ 10 zile din cauza lipsei apei și reducându-și densitățile. Creșterea producțiilor, la culturile de toamnă, a fost cu doar aproximativ 20% față de anul precedent, obținând la rapiță aproape 2000 de kg/ha, la grâu 4.500-4.700 kg/ha, iar la mazăre 1000 kg/ha. Deci, considerăm că 2025 a fost un an agricol mediu, în zona noastră”, explica dr.ing. Dan Hurduc, fondator Evel-H Company Agriculture, co-fondator și membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români.

Creșterea volumului și a calității recoltelor, asociată creșterii cererii la nivel global, crează un context care le poate oferi producătorilor agricoli oportunități interesante de sporire a veniturilor și a profitului. Totuși, pentru a valorifica aceste oportunități, agricultorii trebuie să fie atenți și la tendințele pieței de profil și să își adapteze strategiile de producție și de vânzare a recoltelor.

”Problema valorificării este una foarte gravă, deoarece, chiar dacă au crescut producțiile, prețurile la grâu și la celelalte culturi de toamnă sunt sub prețurile din perioada 2009-2010. Sunt firme care iau de la fermieri grâu direct din teren cu prețuri cuprinse între 0,75 -0,79 RON/kg, valori corespunzătoare pragurilor de comercializare de dinainte de anul 2010. Vă dați seama, din anul 2010 și până acum cheltuielile au crescut de 4 ori. Chiar și salariile la noi în firme au crescut cu 400%. Motorina și-a dublat prețul, cheltuielile cu produsele pentru protecția plantelor s-au dublat și, practic, la prețurile acestea, trebuie să obții producții de peste 6 tone la hectar, ca să poți să acoperi cheltuielile. Dacă nu vom obține producții la culturile de primăvară, și 2025 va fi tot un an cu pierderi. Din ultimii 5 ani, în zona noastră, doar anul 2021 a fost unul în care s-a realizat profit la culturile agricole, în rest au fost 4 ani la rând în care am înregistrat pierderi de producție și, în consecință, pierderi de bani”, atenționa dr.ing. Dan Hurduc.

În aceste condiții, în vara 2025, fermierii români se află din nou în fața clasicei dileme : să vândă imediat recoltele sau să le stocheze pentru o perioadă mai îndelungată, nutrind speranța că vor obține prețuri mai mari?

Unii dintre producătorii agricoli, pentru a își maximiza profitul, încearcă să cunoască tot mai bine piețele și mecanismele de formare a prețurilor, anticiparea corectă a cerințelor beneficiarilor stând la baza succesului în alegerea momentului optim de vânzare a recoltelor, spre a obține prețuri favorabile.

”În anul 2025, strategiile de valorificare a producțiilor agricole s-au modificat, față de anii precedenți”, spun fermierii români. Aceștia apelează la soluții care presupun creșterea numărului de etape de vânzare a recoltelor.

”Nu există o rețetă care să îți asigure succesul, deoarece de la pandemia COVID-19 încoace sistemele comerciale s-au dezechilibrat, situație accentuată și de conflictul armat din Ucraina. Nu mai poți fi sigur că, prin depozitare, marfa dobândește plus valoare în fiecare lună și că se înregistrează o anumită creștere de preț. În acest moment, apar situații când prețul foarte bun poate să fie la recoltare, după aceea, la nivel mondial, se întâmplă ceva. Totuși, personal, consider că ar trebui eliminată vânzarea imediată, fiindcă atunci există o presiune de recoltă și, automat, prețurile sunt mici. Cred că strategia de valorificare trebuie să cuprindă 3-4 etape, respectiv o primă parte a producției să fie vândută înainte de recoltare, pe contracte viitoare, a doua parte să se comercializeze în momentul recoltării, a treia parte să fie depozitată pentru o perioadă de 1-2 luni, iar ultima parte să fie stocată pentru un timp de 3-4-5 luni. Însă, acest nou model de vânzare a recoltelor nu poate fi suportat de către fiecare fermier. Este aplicabil în funcție de gradul de capitalizare a fiecărui producător agricol. Dacă fermierul are nevoie de bani, pentru a plăti input-urile, spre a acoperi scadențele convenite până la sfârșitul lunii iulie, automat, acesta este obligat să vândă. Astăzi, soluția de valorificare trebuie identificată de la fermă la fermă. Noi avem posibilitatea de a depozita toată producția, chiar și pentru alți fermieri. Deci, noi, deocamdată, ne permitem să mai stăm pe stoc cu producția, pentru că ne-am mai eșalonat creditele, dar nu toată lumea este în situația noastră”, detalia fermierul vasluian.

Un aspect important care mai trebuie subliniat este acela referitor la deficiențele mecanismelor naționale de stabilizare a prețurilor, pentru a proteja fermierii în fața fluctuațiilor mari ale pieței produselor agricole și pentru a li se asigura o marjă de profit stabilă. De exemplu, în România, încă, nu se poate vorbi despre consolidarea pieței locale, astfel încât aceasta să poată absorbi o parte semnificativă a producției primare autohtone, în activități precum cele zootehnice sau cele de procesare directă pentru obținerea de alimente, biomasă, etc.

Rămâne speranța că, beneficiind de actualul potențial de export al cerealelor, fermierii vor fi flexibili și dispuși să își adapteze strategiile la schimbările pieței, care pot include atât variații de preț sau prevederi legislative noi, cât și transformări ale opțiunilor consumatorilor.

Nu în ultimul rând, se așteaptă aplicarea uneia dintre soluțiile prioritare de redresare a pieței agricole autohtone și, implicit, a fermelor din România, respectiv crearea/consolidarea unor brand-uri regionale, sub cupola cărora să funcționeze cooperative care să permită promovarea și vânzarea în comun a produselor agro-alimentare.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 27 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis . Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri. Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.