Agricultura românească, între „foarfeca economică” și creditul comercial
11.05.2026
Sub presiunea unor dificultăți interconectate, precum fenomenele meteorologice tot mai imprevizibile, contextul geopolitic global și instabilitatea piețelor agricole, agricultura din România se confruntă cu un context economic și instituțional complicat, care în ultimii ani a îngreunat tot mai mult munca fermierilor și capacitatea acestora de a face față riscurilor.
Un element central al tensiunii resimțite în primăvara agricolă 2026 îl reprezintă decalajul tot mai accentuat dintre evoluția costurilor de producție și nivelul veniturilor obținute prin valorificarea produselor. Prețurile pentru grâu, porumb și floarea-soarelui au rămas, în termeni reali, apropiate de nivelurile existente în urmă cu 10-15 ani. Concomitent, costurile inputurilor agricole au înregistrat creșteri de ordinul a 400–500% față de anul 2010. Această asimetrie a condus la comprimarea severă a marjelor de profit și la consumarea rezervelor financiare din ferme.
Pe acest fond, șocurile externe au determinat efecte amplificate. Încă din anul 2023, intrarea pe piața europeană a unor volume semnificative de cereale din Ucraina a contribuit la dezechilibrarea pieței produselor agricole prin presiune asupra prețurilor și acumularea de stocuri nevandabile în rândul traderilor. În lanț, aceste dificultăți s-au transmis către fermieri prin întârzieri de plată și blocaje în fluxurile comerciale. În paralel, băncile au redus expunerea pe agricultură, restrângând liniile de credit și accentuând presiunea de lichiditate.
Aceste dinamici au condus la situația în care veniturile încă staționare sunt erodate de costurile în creștere și de accesul tot mai limitat la finanțare. „Sintetizând caracterul structural al dezechilibrului, aș spune că fermierii sunt prinși într-o <<foarfecă economică>> din care nu mai pot ieși fără intervenție externă. Pe lângă aceste presiuni, intervențiile legislative au generat efecte secundare semnificative. Măsuri precum amânarea plăților au oferit doar un respiro temporar, urmat de acumularea și concentrarea scadențelor într-un interval scurt, amplificând presiunea financiară. Fenomenul acesta s-a manifestat în anul 2025 și a fost perceput ca un „efect iceberg”, în care dificultățile reale au devenit vizibile abia la momentul decontărilor cumulate”, puncta dr.ing. Dan Hurduc – președinte al Clubului Fermierilor Români și antreprenor agricol în județul Vaslui, unde a pus bazele firmei Evel HCompany.
Concordant cu aceste coordonate, accesul la finanțare rămâne unul dintre punctele critice ale sistemului. După cum este deja cunoscut, sectorul bancar încadrează agricultura în categoria de risc ridicat, ceea ce, pentru numeroși fermieri, echivalează cu imposibilitatea accesării unei finanțări de tip instituțional.
În lipsa acesteia, rolul mecanismelor comerciale de tip credit furnizor a devenit esențial în susținerea activității curente. Acest sistem permite achiziția de inputuri cu plata amânată până la recoltare, însă unii fermieri spun că modul său de funcționare ridică probleme de structură. „În practică, facturarea la preț de listă, urmată de acordarea ulterioară a unor discounturi semnificative, poate distorsiona imaginea reală a costurilor și expunerea financiară. În anumite cazuri, întârzieri minore la plată pot conduce la pierderea unor reduceri importante, de ordinul a 30–40% din valoarea facturii, ceea ce transformă un instrument de sprijin într-un factor de vulnerabilitate”, menționa Dan Hurduc.
Deși acest mecanism reprezintă o componentă funcțională a finanțării agricole, el reflectă suficient de clar fragilitatea structurală a sectorului. Dependența ridicată de creditul comercial evidențiază lipsa unor alternative financiare stabile și accentuează riscurile de lichiditate, la nivelul fermelor. „Pe acest fond, se conturează o problemă mai amplă: integrarea slabă a fermierilor în lanțuri valorice stabile. În numeroase regiuni, majoritatea producătorilor își comercializează produsele pe piețe spot, unde prețurile sunt volatile și puterea de negociere este redusă. Doar o mică parte deține contracte directe cu procesatori sau cu retaileri, ceea ce limitează predictibilitatea veniturilor. De exemplu, în județul Vaslui, indicele de reziliență agricolă este estimat la 4,1 din 10, ceea ce arată o expunere ridicată la șocuri externe și reflectă capacitatea redusă de adaptare la variații de piață, schimbări climatice sau modificări legislative, într-un context în care infrastructura economică locală rămâne fragilă”, mai explica președintele Clubului Fermierilor Români.
În același timp, relația dintre fermieri și distribuitori este caracterizată de interdependență. Furnizorii operează într-un mediu care, la rândul său, este expus riscurilor de piață și financiare, ceea ce explică existența unor mecanisme de protecție incluse în structura contractelor. Totuși, fermierii consideră și argumentează că predictibilitatea și o mai mare transparență ar reduce tensiunile dintre părți.
În acest context, sunt formulate propuneri de ajustare a mecanismului, orientate spre creșterea clarității contractuale. „Stabilirea de la început a prețului real, separarea explicită a eventualelor penalități și corelarea acestora cu proporționalitatea întârzierii sunt elemente considerate esențiale pentru restabilirea echilibrului. În lipsa unor mecanisme coerente de stabilizare, vulnerabilitățile tind să se amplifice. Anul acesta, numărul insolvențelor din sector a crescut puternic, cu aproximativ 180% față de anul trecut, iar agricultura se confruntă cu un deficit major de finanțare. În acest context, este esențială clarificarea modului în care funcționează creditul furnizor — un mecanism vital pentru fermieri. Acesta trebuie să rămână o formă de sprijin real pentru fermieri, care le permite să plătească după recoltă, dar în condiții corecte și transparente. Relația dintre distribuitori, producători și fermieri trebuie să se bazeze pe încredere și pe reguli comerciale echilibrate, fără clauze complicate sau care să-i împingă spre supraîndatorare ori executări silite disproporționate”, concluziona Dan Hurduc.
În paralel, cadrul legislativ este perceput ca instabil, cu modificări frecvente care afectează capacitatea de planificare a activității agricole și încetinește procesul de modernizare a fermelor.
Toate aceste elemente indică o acumulare de vulnerabilități interdependente, actualele instrumente de finanțare existente nereușind să compenseze pe deplin dezechilibrele create.
Totuși, rămâne speranța unei viitoare corecții structurale care să faciliteze accesul la finanțare și care să contribuie atât la stabilitatea legislativă, cât și la integrarea activităților fermierilor în lanțuri valorice funcționale. Astfel, ar putea fi redus riscul de fragilizare suplimentară a sectorului agroalimentar autohton, cu efecte pozitive directe asupra viabilității fermelor și a securității alimentare pe termen mediu.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 28 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis. Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri. Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.
