Pajiștile, un potențial uriaș de sechestrare a carbonului
12.06.2025
Pajiștile pot stoca cantități mari de carbon, contribuind la reducerea emisiilor și la refacerea solurilor degradate.
În ultimele decenii, la nivel mondial, dezvoltarea agriculturii și a sistemului de producție agroalimentară a determinat creșterea consumului de carbon din sol și o dezechilibrare a raportului dintre fenomenele de înmagazinare și de emisie a acestuia.
În contextul încercărilor de reducere globală a emisiilor de gaze cu efect de seră și de recuperare a fertilității solurilor, prin refacerea rezervelor de carbon, specialiștii atrag atenția asupra necesității de a valorifica urgent inclusiv oportunitățile deosebite oferite de funcția ecologică a pajiștilor.
La nivel mondial, potrivit datelor oficiale, pajiştile ocupă aproximativ 3,4 miliarde ha (aproximativ un sfert din suprafața terestră), rezervele de carbon variind între 3 şi 26% din depozitele globale.
În România, suprafața cu pajişti permanente este de peste 4,8 milioane hectare, mai mult de 55% dintre acestea fiind situate în zone cu pante de peste 12% (din care aproximativ 39% pe pante de peste 18%) - așa după cum s-a arătat, recent (5 iunie 2025), în cadrul unui eveniment științific international, organizat de Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști (SCDP) Vaslui. În același context, s-a accentuat faptul că, alături de păduri, pajiştile au cel mai mare potenţial de sechestrare a carbonului organic, cu beneficii majore în ceea ce privește conţinutul de materie organică din sol, îmbunătăţirea productivităţii agricole şi a sustenabilităţii. ”Solurile fără materie organică sunt mai compacte. În general, conţinutul în carbon al solului unei pajişti este mult mai mare în comparaţie cu al altor culturi. Cu toate acestea majoritatea pajiștilor (aproape 70%) sunt degradate. Lucrările greșite, neîngrijirea și, chiar, abandonul pajiștilor reprezintă câteva dintre cauzele importante ale degradării acestora”, punctau specialiștii SCDP Vaslui.
Cât privește soluțiile pentru gestionarea judicioasă a pajiştilor, specialiștii vasluieni evidențiau, în primul rând, controlul pajiştii şi o mai bună gestionare a arderilor de vegetație. ”Alte soluţii includ ameliorarea calităţii solului şi a speciilor de gramine perene. Rezerva de carbon situată în solul din păduri și pajişti permanente rămâne aproape intactă, atât timp cât ecosistemul nu suferă transformări negative. Primii 10 centimetri de la nivelul subsolului sunt cei mai importanţi, pentru cantitatea de carbon sechestrat. În cazul pajiștilor, primii 10 cm din subsol conţin un procent aproape dublu de carbon în comparaţie cu solul arabil. Când se realizează lucrări pe solurile pajiştilor în vederea transformării acestora în soluri arabile, în primii ani după conversie se pierde aproape o jumătate din rezerva de carbon. Transformarea unui sol arabil în pajiște necesită mai mulţi ani (peste 50 de ani), pentru a reveni la același nivel al procentului de carbon al unei pajiști permanente”, mai explicau cercetătorii aflați în coordonarea Simonei Dumitriu, director al SCDP Vaslui.
Așadar, pajiștile joacă un rol vital în reglarea ciclului regional al carbonului, precum și al schimbărilor climatice. Productivitatea primară netă este un indice crucial care reflectă în mod ecologic funcția plantelor și capacitatea de sechestrare a carbonului de către ecosistemul de pajiști, iar orice măsură de îmbunătățire a acesteia va duce la fixarea de cantități mai mari de carbon.
Importanța preocupărilor și experiența îndelungată a SCDP Vaslui în cercetarea și dezvoltarea pajiștilor, precum și în ameliorarea și crearea de soiuri de plante furajere, sunt recunoscute și prin faptul că unitatea are în derulare proiectul ADER 15.3.4.-Creșterea cantității de carbon sechestrat la nivelul solului, pe pajiștile permanente degradate situate pe terenuri în pantă supuse eroziunii, prin lucrări de supraînsămânțare sau reînsămânțare, prin care sunt vizate efectuarea de lucrări de supraînsămânțare pe pajiști permanente erodate/degradate, precum și stabilirea efectului acestor tehnici asupra biodiversității, a productivității și a cantității de carbon sechestrat. SCDP Vaslui este conducătorul de proiect, iar Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA) București este partener.
”Deja, am putut evalua corelația între producția de plante, producția de rădăcini și cantitatea de carbon sechestrată, în urma supraînsămânțării unei pajiști exploatate în mod nerațional pentru o perioadă îndelungată de timp. Am început să testăm 5 variante de lucru, respectiv abandon (v1), recoltat prin cosit (varianta martor v2), supraînsămânțat cu Bromus inermis Leyss. 100% (v3) și cu două amestecuri de Bromus inermis Leyss. și Onobrychis viciifolia Scop. (75%/25% - v4- și 50%/50% - v5-). După primul an de studiu, am observat faptul că, în plante, conținutul de carbon a avut valori cuprinse între 41,9-42,9 %, iar producția de carbon acumulată în producția de SU a variat între 0,178-0,181 t/ha la variantele v1 - abandon și v2-recoltat prin cosit (varianta martor), neexistând o diferență semnificativă. La variantele supraînsămânțate, producția de carbon a fost cuprinsă între 0,223-0,238 t/ha, diferențele față de varianta martor fiind asigurate statistic (semnificative și distinct semnificative). Producția de carbon din sol (t C/ha), pe adâncimea de 0-20 cm, a avut valori cuprinse între 14,498-14,944, iar diferențele față de varianta martor au fost nesemnificative (0,5%). În medie, din rezerva totală de carbon de 16,499 t C/ha, doar puțin peste 10% se regăsește în plante și în materia organică nedescompusă, restul fiind înmagazinat în sol, sub formă de humus, existând o corelație directă și pozitivă între producția de plante, producția de rădăcini și cantitatea de carbon sechestrată”, explica dr. ing. Mihai Stavarache, coordonator al proiectului și director științific al SCDP Vaslui.
Concluzia care se poate desprinde este aceea că, în condițiile actualelor presiuni climatice asupra productivității și sustenabilității, asociate contextului noilor politici agricole internaționale, care susțin identificarea cât mai multor căi de sechestrare a carbonului în sol, sunt necesare măsuri urgente atât pentru prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe pajişti, cât și pentru transformarea pajiştilor permanente degradate în pajişti temporare. Astfel, așa-numitele terenuri marginale pot fi redate circuitului agricol, realizându-se recompunerea armoniei ecosistemelor praticole, fapt care poate conduce atât la creșterea producției de biomasă, cât și la sechestrarea unei cantități superioare de CO2.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 27 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis. Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri. Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.
