Producția agroalimentară la scară mică, în noul context climatic și geopolitic
21.11.2025
Sistemul agroalimentar european parcurge cea mai complexă perioadă de transformare din ultimele decenii, sub influența simultană a unor factori semnificativi, precum schimbările climatice, tensiunile geopolitice, modificările piețelor internaționale și reconfigurarea Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028-2034.
În ultima vreme, se poate observa că presiunile generate de acest context produc efecte negative cu un impact socio-economic important, îndeosebi asupra companiilor mari, care domină peisajul agricol european. Acestea întâmpină dificultăți tot mai complexe în ceea ce privește capacitatea de a răspunde rapid atât la cerințele de sustenabilitate și de gestionare echilibrată a costurilor și a veniturilor, cât și la imperativele europene privind tranziția către tehnologiile verzi pentru reducerea amprentei de carbon. Dificultățile actuale și necesitatea de a investi în infrastructuri reziliente le îngreunează procesul de elaborare a strategiilor pe termen mediu și lung, menite să asigure competitivitatea și stabilitatea propriilor lanțuri de aprovizionare.
Pe acest fond, devine evident că fermele mici și mijlocii dobândesc un rol strategic în diminuarea vulnerabilităților climatice și economice, în protejarea biodiversității din agroecosisteme și în susținerea producției locale. Prin integrarea lor în lanțuri scurte de aprovizionare, acestea reduc dependența de importuri și contribuie la întărirea securității alimentare la nivel local.
România se află în mod natural în centrul tranziției la care este supus sistemul agroalimentar european, fiind țara unde, de exemplu, în anul 2023, potrivit datelor INS, exploatațiile agricole cu dimensiuni între 0-50 ha au utilizat 46,9% din suprafața agricolă lucrată și au avut o pondere de 99% din totalul unităților analizate. „România poate oferi soluții la actualele provocări europene și globale. Condiția este ca sistemele de producție la scară mică - adesea, descrise ca fiind dezavantajoase, dar care acum par a se afla în fața unor oportunități deosebite -, să fie valorificate strategic și, atât cât este posibil, în mod complementar cu direcțiile de susținere a sistemului intensiv de producție agro-alimentară. Din punct de vedere climatic, deja se observă faptul că unele areale agricole din țară, precum cele din sudul și estul României, sunt afectate în mod semnificativ de seceta prelungită și de valurile de căldură excesivă, fenomene asociate altor manifestări climatice extreme din ultimii ani, cum ar fi furtunile violente și grindina. În județul Iași, de exemplu, potrivit raportărilor inițiale pentru anul 2024, la culturile de floarea soarelui și de porumb, pierderile medii de randament s-au situat între aproximativ 65% și 75% față de nivelurile pentru care s-a investit. Influențele negative care se manifestă asupra cantității și calității producțiilor au consecințe importante și la nivel financiar. Prețurile inputurilor au crescut semnificativ, iar volatilitatea piețelor produselor agro-zootehnice creează bariere periculoase pentru fermieri”, puncta prof.univ.dr. Benone Păsărin, cadru didactic la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iași, reprezentant ASAS și membru în Grupul de Lucru Operativ Mondial de Experți pentru Agricultură și Securitate Alimentară (HLPE), ONU- FAO.
Exploatațiile agricole de dimensiuni mai mici pot prezenta o anumită reziliență, pe baza flexibilității lor operaționale care presupune, de exemplu, reacții rapide în ceea ce privește reorientarea structurii de culturi, realizarea graduală a unor investiții strategice în tehnologii de producție și în sisteme de irigații eficiente sau adoptarea unor practici agroecologice care pot contribui inclusiv la diminuarea amprentei de carbon.
Din perspectivă geopolitică, în contextul conflictului armat din Ucraina, atât fermierii, cât și analiștii de specialitate continuă să susțină că acest aspect a devenit un alt factor decisiv al competitivității producătorilor români, fluxurile comerciale uriașe redirecționate prin România generând presiuni enorme asupra infrastructurii de transport și asupra prețurilor locale. Această situație a scos la iveală și unele vulnerabilități istorice ale sistemului agroalimentar european, precum conectarea exagerată la surse externe de aprovizionare, lipsa unui cadru coerent de organizare a importurilor și absența unor mecanisme solide de protecție a propriilor sisteme de producție la scară mică.
Atât contextul geopolitic, cât și celelalte crize care s-au manifestat recent (sanitară, economico-financiară, etc.), au relevat faptul că fluxurile globale și producția concentrată nu pot reprezenta fundamente exclusive pe care să se bazeze securitatea alimentară europeană, fiind necesară o reconsiderare a rolului și a viitorului producătorilor de proximitate și lanțurilor scurte de aprovizionare.
Din acest punct de vedere, România are potențialul uriaș de a transforma vulnerabilitatea fragmentării agricole într-un avantaj economic major. Pe de o parte, sunt necesare măsuri și instrumente de revigorare a sistemelor de micro-procesare și a centrelor de colectare a produselor. Pe de altă parte, micii producători trebuie să fie protejați în fața provocărilor pieței, acolo unde produsele lor trebuie să concureze cu cele provenite de la furnizori industriali sau cu mărfuri importate la prețuri mai mici din state non-UE. „Totodată, să nu uităm faptul că și consumatorul european a devenit mai informat și mai sofisticat, dorind produse locale și sănătoase, însă la prețuri cât mai scăzute. Această situație paradoxală îi plasează pe micii producători într-o luptă dificilă pentru competitivitate, iar facilitarea atragerii inovațiilor accesibile devine prioritară. Situația conjuncturală din perioada pandemiei COVID-19 a schimbat, de exemplu, dinamica funcționării piețelor locale și a accelerat utilizarea platformelor de vânzare directă, o formă care continuă să dobândească tot mai numeroși adepți. Acum, producătorii au nevoie de acces facil și la alte oportunități de digitalizare a activităților din unitățile lor de producție: utilizarea de senzori pentru monitorizarea variațiilor climatice, sisteme de irigare eficiente, energie regenerabilă și soluții de trasabilitate etc. O astfel de susținere ar permite optimizarea costurilor și accesul producătorilor mici pe o piață care poate asigura securitatea alimentară locală/regională și în care consumatorii vor găsi transparență și calitate. Producțiile și piețele locale ar putea reprezenta noduri de reziliență și o rezervă de adaptabilitate a României într-un spațiu european marcat de instabilitate climatică și geopolitică”, mai arăta profesorul Benone Păsărin.
Rămâne de văzut ce succes va avea o astfel de tranziție care solicită numeroase investiții în infrastructura rurală, extinderea rețelelor de colectare, simplificarea reglementărilor privind micro-procesarea și programe reale de formare pentru fermieri. Abia atunci când toate acestea vor fi realizate, se va putea spune că „agricultura mică” nu va mai fi percepută doar ca o problemă a trecutului, ci și ca un posibil pilon al viitorului.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 27 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis. Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri. Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.
