Terenurile agricole din România sunt mai scumpe decât în Franța

Conform informațiilor publicate în north_east Revista Ferma , în ultimii zece ani, terenurile agricole din România au înregistrat o creștere rapidă a prețurilor, depășind în prezent nivelul din Franța, una dintre cele mai dezvoltate piețe agricole din Europa.

Analiza evoluției pieței funciare din România arată că diferențele de preț nu se datorează calității solului, ci mai degrabă maturității pieței funciare și contextului economic specific fiecărei țări.

O piață în expansiune versus una echilibrată și matură

Piața terenurilor agricole din România a trecut prin una dintre cele mai rapide transformări economice din Uniunea Europeană, în ultimii zece ani. Potrivit datelor Eurostat, prețul terenurilor din România a crescut de 4,2 ori în această perioadă, ajungând în 2024 la 8.700 euro/ha, cu 36% mai mult decât în Franța.

Conform Alindei Bănică, Consultant Principal în cadrul Alinda Bănică Business Consultancy, diferențele de preț se explică mai degrabă prin stadiul de maturitate al pieței funciare, decât prin diferențele de agricultură între cele două țări.

Riscurile comparațiilor fără context

Alinda Bănică subliniază riscurile comparațiilor simple între piețele din România și Franța, care, deși sunt făcute pe baza datelor, nu oferă o imagine completă. Atât România, cât și Franța, operează în cicluri economice diferite, iar simpla comparație a prețurilor nu ține cont de maturitatea reglementărilor, accesul diferit la finanțare sau politica internă a fiecărei țări.

De exemplu, în Franța, terenurile au fost vândute și pentru urbanizare în perioada 2010-2020, ceea ce a influențat prețurile, în timp ce România a avut o piață funciară fragmentată și mult mai puțin reglementată în urmă cu doar câțiva ani.

Diferențele structurale: România vs. Franța

Un alt factor esențial în evaluarea pieței funciare îl reprezintă structura fermelor. În România, peste 90% dintre ferme au o suprafață mai mică de 5 hectare, iar media națională a fermei este de 4,39 hectare. În contrast, în Franța, fermele sunt de 93 hectare în medie, iar numărul acestora este mult mai mic, aproape 350.000, comparativ cu 2,86 milioane de ferme în România.

Deși România a avut un proces accelerat de comasare a fermelor, structura sa rămâne în continuare fragmentată, ceea ce afectează direct productivitatea și prețul terenurilor.

Factorii care influențează prețul terenurilor

În România, investitorii non-agricoli joacă un rol important pe piața terenurilor agricole, percepând terenul ca un activ de protecție împotriva inflației. În schimb, în Franța, reglementările sunt mult mai stricte, iar accesul capitalului speculativ este limitat, fiind controlat prin mecanisme precum legea Sempastous și SAFER, care pot bloca tranzacțiile de terenuri pentru a evita prețurile excesive.

Această diferență legislativă influențează semnificativ prețurile și stabilitatea pieței funciare din cele două țări.

Sustenabilitatea prețurilor și impactul asupra fermierilor

Deși prețurile terenurilor din România au crescut semnificativ, acest lucru ridică întrebări despre sustenabilitatea acestora pe termen lung. Consultanții din cadrul Alinda Bănică Business Consultancy atrag atenția asupra riscurilor potențiale, inclusiv decuplarea prețului terenului de profitabilitatea agricolă și dependența de subvențiile UE.

În plus, îmbătrânirea forței de muncă și reducerea pachetului financiar PAC (Politica Agricolă Comună) pentru perioada 2028-2034 pot pune presiune pe veniturile fermierilor, ceea ce va face ca diferențele de preț între terenurile comasate și cele fragmentate să devină și mai evidente.

Impactul ciclurilor economice

În final, diferența de preț dintre România și Franța nu reflectă o superioritate agricolă a României, ci o diferență de ciclu economic și reglementare. România a evoluat rapid în ultimul deceniu, iar ceea ce Franța a construit în decenii, România a realizat într-un timp mult mai scurt.