Făinarea la mazăre – semne, tratament și impactul asupra producției

Când și cum apare făinarea la mazăre?

Făinarea la mazăre afectează, de cele mai multe ori, culturile târzii de mazăre, însă sunt situații în care infecția cu Erysiphe pisi poate să apară și la culturile timpurii.

Practic, miceliul ciupercii se fixează pe organele plantei prin apresori și își iau hrana din celulele acesteia prin intermediul haustorilor, care au forma unor degete. Erysiphe pisi se înmulțește asexuat, prin conidiofori care formează conidii unicelulare (puful albicios din prima fază a bolii), și sexuat, prin ascele cu ascospori formate în cleistoteci (punctele brune care apar în stadiul dezvoltat al bolii).

În primă fază, ascosporii împrăștiați pe sol, ca urmare a dezintegrării cleistotecilor ajung, în condiții favorabile, pe frunzele de la baza tulpinii plantei gazdă. Acolo germinează și produc infecția primară. De la frunzele situate cel mai aproape de sol, infecția se răspândește la celelalte. Ulterior, apare, ca simptom al bolii, un puf alb-gălbui, care conține conidiile. Infecțiile primare pot să provină și de la alte plante gazdă.

În ciclul evoluției făinării la mazăre, după infecția primară poate surveni și o alta, secundară, provocată de conidiile care sunt purtate de vânt.

Simptomele făinării la mazăre

Simptomele făinării la mazăre sunt vizibile la nivelul tuturor organelor aeriene ale plantei. Pe frunze, tulpină, flori și păstăi apare o pâslă miceliană albicioasă, care devine prăfoasă în momentul în care ciuperca se înmulțește asexuat prin conidiofori cu conidii. Atunci, în pulberea miceliană poți să observi unele puncte de culoare brună (înmulțirea sexuată).

Evoluția făinării la mazăre

În primă fază sunt atacate frunzele. Pe fața superioară sunt vizibile pete decolorate, iar pe partea inferioară, în dreptul acestor pete, vei observa o pâslă fină, albicioasă-gălbuie, cu aspect de făină. În unele cazuri sunt afectate doar zone ale frunzei, dar, de cele mai multe ori, apar pe toată suprafața acesteia.

Ulterior, ciuperca se extinde. Pe tulpini poți să observi, de asemenea, pete albicioase. Pe păstăi apar pete similare celor de pe frunze, iar în cazul infecțiilor puternice nu se mai formează boabe în păstăi.

Pe măsură ce ciuperca se dezvoltă, stratul albicios și făinos se închide la culoare și devine cenușiu. Țesuturile afectate se brunifică și se necrozează.

Cauzele și condițiile favorabile apariției făinării la mazăre

Făinarea la mazăre apare prin dezvoltarea ciupercii Erysiphe pisi pe organele aeriene ale plantei. Evoluția bolii depinde mult de temperatură, umiditate și stadiul de vegetație al culturii. În condiții favorabile, ciuperca se poate extinde pe toată suprafața unei plante în 5-6 zile. Odată ce câteva plante au fost infectate, boala se răspândește rapid și la altele. Temperaturile de 15-25 de grade Celsius, umiditatea de peste 70% timp de 4-5 zile în perioada de vegetație, a înfloririi sau a formării boabelor sunt factori care favorizează dezvoltarea ciupercii.

Cu toate că preferă mediul umed, ploile abundente nu sunt propice dezvoltării ciupercii pentru că sporii de pe plante sunt îndepărtați. În schimb, dacă diferența de temperatură dintre zi și noapte este mare (zile călduroase și nopți răcoroase), iar dimineața se formează rouă, aceasta este suficientă pentru dezvoltarea ciupercii.

Impactul bolii asupra culturii de mazăre

Făinarea afectează toate organele aeriene ale plantei. Prin urmare, creșterea vegetativă este diminuată și apar deformări. Primul efect este că recolta nu va mai fi la fel de bogată, pe cât te așteptai.

Apoi, pe lângă diminuarea cantitativă semnificativă, ciuperca atacă păstăile, iar acestea nu mai pot fi comercializate. Impactul asupra recoltei depinde de intensitatea simptomelor. Specialiștii au făcut, de-a lungul timpului, mai multe estimări în ceea ce privește pagubele cauzate de făinarea la mazăre. Iată care ar putea fi acestea, pentru o cultură afectată 100% de infecția cu Erysiphe pisi:

• 20-25% - pierdere medie, per total;
• 21-30% dintre păstăi compromise definitiv;
• 26-50% dintre păstăi pot avea o greutate mai mică decât cea normală.

Tratament BASF împotriva făinării la mazăre

Pentru controlul bolilor foliare la mazăre, intervenția trebuie planificată din primele faze de risc, înainte ca infecția să reducă suprafața foliară activă. Un tratament pentru cultura de mazăre se alege în funcție de omologarea produsului, presiunea bolii, stadiul BBCH și perioada de vegetație. Aplicarea preventivă rămâne direcția preferată în managementul bolilor fungice, mai ales când cultura intră în faze sensibile, precum înflorirea și formarea boabelor.

Fungicid Pictor^® Active

Fungicidul Pictor^® Active este omologat la rapiță de toamnă, rapiță de primăvară, floarea-soarelui, soia, mazăre boabe, dar și la culturi precum muștar pentru semințe, ridichi pentru ulei, in pentru semințe, mac pentru semințe, camelină, susan, cânepă pentru semințe, rapiță navetă și șofrănel. La mazăre boabe, produsul vizează făinarea produsă de Erysiphe pisi, alături de arsura ascochytiană și rugină.

Pictor^® Active are acțiune sistemică și translaminară. Produsul previne germinarea sporilor și oprește creșterea miceliului ciupercii, ceea ce ajută la menținerea aparatului foliar activ în perioada de formare a producției. La mazăre boabe, aplicarea se încadrează între BBCH 51–75. Pentru rezultate optime, produsul se aplică preventiv și la avertizare.

În tehnologia de protecție a culturii de mazăre, fungicidele susțin controlul bolilor fungice, iar erbicidele reduc competiția buruienilor pentru apă, lumină și elemente nutritive. Combaterea buruienilor are importanță ridicată încă din primele faze de vegetație, deoarece mazărea are o creștere inițială sensibilă la îmburuienare. Aplicarea erbicidelor BASF se face postemergent, în funcție de stadiul culturii și de faza de creștere a buruienilor:

• erbicidul Pulsar^® 40 este destinat culturilor de floarea-soarelui Clearfield®, orez Clearfield®, soia și mazăre. La mazăre, se aplică postemergent timpuriu, când plantele au 2–4 frunze desfăcute, iar buruienile se află în creștere activă. Produsul combate buruieni monocotiledonate și dicotiledonate anuale, cu efect de oprire a creșterii unor buruieni perene, precum pălămida, volbura, costreiul și pirul;
• erbicidul Basagran^® SL se folosește în culturile de leguminoase, inclusiv la mazăre, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. Aplicarea se face postemergent, când buruienile sunt răsărite și au 2–4 frunze. Produsul acționează prin contact, iar efectul apare prin îngălbenirea buruienilor sensibile, urmată de necrozarea lor.

Întrebări frecvente despre făinarea la mazăre

Mai jos găsești răspunsuri la întrebările frecvente legate de făinarea la mazăre, de la perioada de apariție până la tratament și diferențierea față de alte boli ale culturii. Informațiile urmăresc legătura dintre evoluția bolii, stadiul plantei și protecția aplicată la momentul potrivit.

În ce perioadă apare cel mai frecvent făinarea la mazăre?

Făinarea apare mai des în perioada de vegetație activă, în apropierea înfloritului și în faza de formare a boabelor. Cultura devine mai sensibilă când vremea alternează între zile calde și nopți răcoroase, iar roua de dimineață menține umiditate pe frunze. Pentru o imagine completă asupra fenofazelor, bolilor și lucrărilor de protecție, documentarea despre cultura de mazăre de câmp trebuie legată de stadiile BBCH și de momentul apariției primelor semne de infecție.

Ce pierderi poate provoca făinarea în cultura de mazăre?

Pierderile provocate de făinarea la mazăre constau în reducerea suprafeței foliare active, încetinirea creșterii plantei, uscarea prematură a frunzelor, formarea slabă a păstăilor și obținerea unor boabe mai mici. Calitatea producției scade, deoarece boabele își pierd aroma și ajung mai greu la coacere uniformă. Atacul puternic slăbește planta și reduce capacitatea ei de a susține producția până la recoltare.

Când trebuie aplicat tratamentul împotriva făinării la mazăre?

Tratamentul pentru mazăre se aplică preventiv sau la avertizare, înainte ca boala să se extindă pe frunze, tulpini și păstăi. Pentru mazăre boabe, la fungicidul Pictor^® Active, intervalul de aplicare încadrat pe etichetă este BBCH 51–75. BBCH 51 marchează apariția primilor butoni florali vizibili, iar BBCH 75 indică momentul când 50% dintre păstăi au ajuns la mărimea normală.

Este făinarea mai periculoasă în anii ploioși sau secetoși?

Făinarea nu are nevoie de ploi abundente pentru dezvoltare. Sporii sunt îndepărtați de ploi puternice, iar boala avansează mai ușor când zilele sunt calde, nopțile răcoroase și dimineața apare rouă. Perioadele cu umiditate peste 70%, timp de 4–5 zile, și temperaturi de 15–25°C favorizează infecția. În asemenea intervale, folosirea unui fungicid pentru mazăre trebuie analizată în funcție de stadiul culturii și de avertizările fitosanitare.

Cum diferențiez făinarea de alte boli ale mazării?

Dintre bolile mazării, făinarea se diferențiază prin apariția unui puf albicios sau alb-gălbui pe frunze, tulpini și păstăi, cu extindere rapidă pe organele aeriene. Mana produce pete gălbui și zone cu aspect pufos pe partea inferioară a frunzelor. Antracnoza se manifestă prin leziuni brune, adâncite, iar septorioza prin pete necrotice delimitate. Fuzarioza afectează mai mult sistemul vascular și vigoarea plantei. Putregaiul cenușiu apare prin zone moi, acoperite cu mucegai cenușiu.

Gestionarea culturii de mazăre începe cu monitorizarea fazelor sensibile. Intervențiile se aleg în funcție de stadiul BBCH, presiunea bolilor și nivelul de îmburuienare. Făinarea la mazăre rămâne o boală păgubitoare atunci când tratamentul întârzie. Alege produse omologate și urmărește recomandările de pe etichetă. Integrează fungicidele și erbicidele BASF într-un program de protecție construit pe momentul corect de aplicare.

Referințe:

• „Agrotehnică - Transformarea modernă a agriculturii” - Mihai Berca, Editura Ceres, 2011 „Tratat de legumicultură”, Volumul III - Nistor Stan, Neculai Munteanu, Teodor Stan, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, 2003;
• „Tratat de legumicultură”, Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Victor Popescu, Pelaghia Chilom, Silviu Apahidean, Arsenie Horgoș, Viorel Berar, Karl Fritz Lauer, Nicolae Atanasiu, Editura Ceres, 2004;
• Mijaljica, Dalibor, et al. “Skin Cleansing without or with Compromise: Soaps and Syndets.” Molecules, vol. 27, no. 6, 21 Mar. 2022, p. 2010, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8954092;
• Moldovan, Razvan. “FITOPATOLOGIE.” Academia.edu, 14 June 2018, www.academia.edu/36844023/FITOPATOLOGIE;
• Department of Jobs, Precincts and Regions. “Powdery Mildew of Field Peas - Agriculture.” Agriculture Victoria, 16 July 2020, agriculture.vic.gov.au/biosecurity/plant-diseases/grain-pulses-and-cereal-diseases/powdery-mildew-of-field-peas;
• “Control of Erysiphe Pisi Causing Powdery Mildew of Pea (Pisum Sativum) by Cashewnut (Anacardium Occidentale) Shell Extract.” Nih.gov, 2024, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3755254.