BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Vița de vie și vinul românesc - istoric, podgorii, soiuri de viță de vie

8 nov. 2017

Fă o incursiune în cele mai importante zone viticole din țară și descoperă povestea din spatele principalelor soiuri de vin cultivate de noi.

Cultivarea viței de vie este o activitate foarte importantă pentru poporul nostru, încă din cele mai vechi timpuri, iar vinul rămâne un simbol al bucuriei, al sincerității și prieteniei.

Vă invităm să descoperiți în acest material istoria fascinantă pe care vinul o are în România, să călătoriți alături de noi prin cele mai importante podgorii și să descoperiți care sunt principalele soiuri de viță de vie cultivate pe teritoriul țării noastre.

  • 1. Vinul și vița de vie, punți peste secole - scurt istoric al viței de vie pe teritoriul României
  • 2. Clasificarea vinurilor. Despre vinul românesc
  • 3. Principalele regiuni viticole
    • a. Moldova
    • b. Muntenia
    • c. Dobrogea
    • d. Oltenia
    • e. Transilvania
  • 4. Principalele soiuri de viță de vie cultivate în România

    • a. Soiuri pentru vinuri albe

      • i. Soiuri românești

        • 1. Fetească Albă
        • 2. Fetească Regală
        • 3. Tămâioasă Românească
        • 4. Galbenă de Odobești
        • 5. Grasă de Cotnari
        • 6. Crâmpoșie
        • 7. Frâncușa
        • 8. Șarba
        • 9. Zghihara de Huși
        • 10. Mustoasă
      • ii. Soiuri internaționale
        • 1. Aligote
        • 2. Sauvignon Blanc
        • 3. Riesling Italian
        • 4. Pinot Gris
        • 5. Chardonnay
        • 6. Traminer Roz
        • 7. Muscat Ottonel
    • b. Soiuri pentru vinuri roșii

      • i. Soiuri românești
        • 1. Fetească Neagră
        • 2. Băbească Neagră
        • 3. Negru de Drăgășani
        • 4. Negru Vârtos
        • 5. Cadarcă
      • ii. Soiuri internaționale
        • 1. Cabernet Franc
        • 2. Cabernet Sauvignon
        • 3. Merlot
        • 4. Pinot Noir
    • c. Soiuri pentru vinuri roze
      • i. Busuioacă de Bohotin
  • 5. Proprietățile deosebite ale vinului
  • 6. Un vin de calitate se obține din struguri sănătoși


Vinul și vița de vie, punți peste secole - scurt istoric al viței de vie pe teritoriul României

Istoria cultivării viței de vie în spațiul carpato-danubiano-pontic începe cu Vitis vinifera silvestris. Este vița de vie sălbatică, care a apărut aici în jurul anului 7000 î.Hr. Din aceasta s-au extras importante soiuri care se cultivă și în prezent, printre acestea, Feteasca Neagră.

Și geto-dacii apreciau această băutură străveche. Foloseau coarne de bou, ulcele și o suită de alte vase, pentru a o consuma în cadrul unui adevărat ceremonial. Aprecierea pentru vin explică și contribuția semnificativă a geto-dacilor în dezvoltarea tehnicilor de cultură a viței de vie și contribuția acestora la dezvoltarea soiurilor.

Deși regele Burebista (82 i.Hr. - 44 i.Hr.) a decis dezrădăcinarea viței de vie, au existat suprafețe considerabile care au continuat să fie cultivate.

Și poetul Ovidiu (43 i.Hr. - 17 d.Hr.), unul dintre clasicii literaturii latine, exilat de împăratul Octavianus Augustus în cetatea Tomis (Constanța de azi) menționează în scrierile lui importanța viței de vie pe plaiurile dobrogene.

În anul 106 î.Hr. împăratul Traian cucerește Dacia. Venirea romanilor în regiune a însemnat o dezvoltare fulminantă în domeniul viticulturii, aceștia aducând cu ei noi soiuri de viță de vie, dar și tehnici revoluționare la acel moment de creștere și îngrijire a culturilor.

Viticultura a rămas însă o activitate înfloritoare și după retragerea aureliană din 207 d.Hr. și a continuat să se dezvolte chiar și în timpul ocupației otomane.

În anul 1862, România deținea aproximativ 100.000 de hectare de viță, această suprafață crescând la 150.000 de hectare până în 1883. Urmează o invazie de filoxere, insecte care au distrus o parte considerabilă din viile Europei, afectând și România. Chiar și așa, în anul 1900 aveam 152.000 de hectare cultivate cu vie.

Recuperarea viilor după acest episod s-a făcut cu ajutorul unor consilieri francezi. Ei au adus în România soiuri de foarte bună calitate precum Merlot, Chardonnay, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon sau Sauvignon Blanc, cultivate cu succes și în prezent.

Viticultura s-a dezvoltat într-un ritm accelerat în perioada interbelică, atunci când România avea nu mai puțin de 220.000 de hectare cultivate cu vie. Trendul se menține până în anul 1972, atunci când 300.000 de hectare din suprafața țării era cultivată cu vie. Instalarea regimului comunist în România a afectat producția de vin, după ce conducătorii vremii au decis eliminarea soiurilor străine de vie. După 1990 arealul cultivat se diminuează și mai mult, dar în prezent putem observa o revigorare a sectorului viti-vinicol, cu plantații noi și vinuri de foarte bună calitate.

Clasificarea vinurilor. Despre vinul românesc

Vinul este băutura alcoolică obținută prin fermentarea alcoolică a mustului de struguri. Prin lege, tăria alcoolică a acestei băuturi nu poate fi mai mică de 8,5% în volum. Vinurile din România se pot clasifica astfel:

  • a. Vinuri „stricto-sensu“ (sau vinuri liniștite)
      • 1. Vinuri de consum curent
        • Vin de masă (tărie alcoolică 8,5-9,5%)
        • Vin de masă superior (tărie alcoolică peste 9,5%)
      • 2. Vinuri de calitate

        • Vin de calitate superioară (min. 10% tărie alc.)
        • Vin de calitate superioară cu denumire de origine

          • Vin cu denumire de origine controlată (DOC)

            • se obțin din soiuri de struguri recomandate și autorizate în areale delimitate , cu respectarea unor condiții stricte referitoare la metode de cultură, producție maximă la hectar, soiuri, calitatea strugurilor, a vinurilor etc. (min. 11% tărie alcoolică)
          • Vin cu denumire de origine controlată și trepte de calitate(DOCC)

            • reprezintă categoria de calitate cea mai ridicată, având reguli mai severe, cuprinzând zone mai restrânse.

              • Cules la maturitate deplină (CMD)
              • Cules târziu (CT)
              • Cules la înnobilarea boabelor (CIB)
              • Cules la stafidirea boabelor (CSB)
      • 3. Vinuri de hibrizi

        În funcție de conținutul în zăhăr, vinurile liniștite mai pot fi:

        • Seci: (conținut în zahăr 0-4 g/l)
        • Demiseci: (conținut în zahăr: 4-12 g/l)
        • Demidulci: (conținut în zahăr:12-50 g/l)
        • Dulci: (conținut în zahăr: peste 50 g/l)
  • b. Vinuri speciale

    • 1. Vinuri cu conținut de CO2 (dioxid de carbon, efervescente)

      • ● Vinuri spumante
      • ● Vinuri spumoase
      • ● Vinuri perlate
      • ● Vinuri petiante (vin cu o perlație ușoară)
    • 2. Vinuri aromatizate

      • ● Vermut
      • ● Pelin
    • 3. Vinuri licoroase
    • 4. Alte vinuri speciale

În România, suprafața cultivată cu viță de vie ocupă circa 180.000 de hectare (conform INS), țara noastră ocupând locul 5 la nivelul Uniunii Europene ca suprafață viticolă și locul 6 la producția de struguri și vin.

În ultimii ani s-a realizat o revigorare a viticulturii și vinificației românești datorită programului de reconversie și a investițiilor masive în acest sector. De asemenea, vinurile românești sunt apreciate în țară și peste hotare, participând an de an la numeroase competiții de acest gen. Atât marii producători, cât și cei mici au șansa de a își evalua vinurile și ulterior de a le promova.

De altfel, și BASF investește în povestea vinului din România prin intermediul concursului Povești cu vinuri românești . Producătorii mici și mijlocii de vinuri, viticultori cu mai puțin de 100 de hectare de plantație de viță de vie, au șansa de a câștiga unul dintre cele trei mari premii oferite de BASF, constând în utilaje pentru îngrijirea viței de vie, sau kit-uri de promovare a afacerii. Concursul național de vinuri este organizat de BASF cu sprijinul ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România). Probele de vinuri sunt evaluate de juriul format din degustători experți, conform sistemului internațional de evaluare și punctaj.

Principalele regiuni viticole

Pe teritoriul țării noastre, plantațiile de viță de vie sunt răspândite în areale care diferă între ele atât din punct de vedere climatic, cât și din punct de vedere ecopedologic - diferențe date de elemente precum altitudinea, poziția sau prezența unor bazine de apă.

Cultivarea viței de vie presupune o structură de organizare complexă, formată din regiuni viticole, centre viticole, podgorii viticole.

Principalele regiuni viticole și podgorii din România sunt:

Moldova

O regiune viticolă cu tradiție, în zona Moldovei de azi se cultivă vița de vie încă de pe vremea geto-dacilor. Cel puțin asta dovedesc descoperirile arheologice, pentru că primele relatări despre cultivarea viei se fac abia în timpul domniilor lui Petru al II-lea și Ștefan cel Mare.

De-a lungul unei istorii care se întinde pe mii de ani, s-au pus bazele unor podgorii renumite precum Cotnari, Iași, Huși, Odobești, Panciu, Cotești sau Nicorești. De menționat sunt însă și Zeletin, Tutova, Buhor Nicorești sau Ivești.

Vinurile produse în Moldova sunt în principal albe. Pline de grație și eleganță, acestea se disting printr-o nuanță discretă de dulceață, dată de bogăția în extract și glicerol. Cele roșii, în schimb, sunt masculine, dar prietenoase, și foarte echilibrate.

În Moldova se cultivă soiuri autohtone precum Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Frâncuşă, Zghihară de Huși, Fetească Albă sau Fetească Regală, dar și soiuri străine ca Riesling Italian, Chardonnay, Traminer, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel.

Muntenia

Viticultura a fost o ocupație străveche și în Muntenia, descoperirile făcute de arheologi demonstrând acest lucru. Dovezile scrise apar, ca în cazul multor altor podgorii, abia în sec al XV-lea.

Invazia de filoxera grăbește dezvoltarea tehnicilor de refacere și îngrijire a culturilor în Muntenia, dar și instruirea viticultorilor. Astfel, la 1893 ia naștere Pepiniera Pietroasa, prima din România. Iar în 1907 este inaugurată prima Școală Elementară de Viticultură de pe teritoriul țării noastre. În 1924 se înființează și prima Stațiune de Cercetare Viticolă și Oenologică din România.

Cea mai cunoscută podgorie din regiunea viticolă Muntenia este Dealu Mare, unde se cultivă unele dintre cele mai aromate soiuri de vin roșu din România, răsfățate din plin de soare: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot sau Fetească Neagră.

Dobrogea

În anul 1907 se plantau în Dobrogea, la Murfatlar, primele 10 hectare cu vie. Scopul principal era promovarea viticulturii în această regiune a țării.

Astăzi poate cele mai renumite în România, soiurile cultivate la Murfatlar au o aromă specifică, dată de solul ușor și pietros, în combinație cu o climă favorabilă, călduță. Vedetele acestei regiuni sunt vinurile albe: Pinot Gris, Chardonnay, Aligoté, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel.

În Dobrogea se cultivă însă și soiuri roșii sau rose, toate cu o pregnantă notă personală, precum delicatețea soiului Pinot Noir sau caracterul sălbatic a Cabernet-ului Sauvignon.

Alte podgorii celebre în Dobrogea sunt: Babadag, Istria sau Sarica Niculițel.

Oltenia

Regiunea viticolă Oltenia prezintă poate cele mai favorabile condiții pentru cultivarea viței de vie. Vorbim de poziție geografică, structura și compoziția solului sau clima caldă. Tocmai de aceea, există dovezi care atestă cultura viței de vie aici încă din secolele VII-VIII î.Hr.

Printre podgoriile renumite din Oltenia se numără Dealurile Craiovei, Podgoria Drăgăşani, Severin, Sâmbureşti sau Plaiurile Drâncei.

De altfel, Cabernet-ul Sauvignon a fost adus pentru prima dată la noi chiar în Podgoria Drăgășani, în anul 1867. Iar la 1887 vinurile produse în Oltenia capătă faimă internațională, după ce Tămâioasă Românească ia medalia de aur la expoziția de la Paris.

Dintre soiurile celebre produse în Oltenia amintim, pe lângă Tămâioasa Românească, ce se cultivă în continuare, Negru de Drăgăşani, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră sau Sauvignon Blanc.

Transilvania

Transilvania este paradisul vinurilor albe seci. Arheologii au găsit, de altfel, obiecte care atestă cultivarea vinului în zonă încă din secolul VI î.Hr., cele mai reprezentative podgorii fiind Târnave, Alba, Sebeş-Apold, Aiud, Miniş-Măderat și Diosig.

Dintre acestea, cea mai mare este podgoria Târnave, cu o bogată istorie și foarte prestigioasă datorită vinurilor de calitate superioară produse aici.

Printre soiurile celebre cultivate în Transilvania se numără Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel sau Riesling Italian. Tot aici vom întâlni însă și Traminer-ul Roz, soi semi-aromat, de origine germană.

În ultima vreme s-au remarcat însă și vinurile roșii, printre care Cabernet Sauvignon, Merlot, Cadarcă, Pinot Noir sau Fetească Neagră, puternic colorate și armonioase, bogate în glicerol și polifenoli.

Principalele soiuri de viță de vie cultivate în România

Soiuri pentru vinuri albe

  • Soiuri românești

    • Fetească Albă - un soi vechi, românesc, cu cea mai mare răspândire de la noi din țară, datorită capacității mari de adaptare la condițiile climatice și de sol. Se cultivă în Transilvania, Moldova, dar și în podgoria Dealu Mare din Muntenia. Din el se obțin vinuri albe, seci și demiseci, de înaltă calitate. Este un soi medaliat pe plan local și internațional;
    • Fetească Regală - originar din județul Mureș, este considerat unul dintre cele mai valoroase soiuri românești. În prezent este cultivat în majoritatea podgoriilor, zonele prielnice fiind Transilvania, Moldova, Crișana și Maramureș. Din el se produc vinuri albe, de calitate, cu o aromă florală, dar și vinuri spumante;
    • Tămâioasă Românească - este originar din Grecia Antică, însă cultivat din timpuri străvechi și pe teritoriul României. Se cultivă în special în podgoriile Cotnari, Dealu Mare, Ștefănești Argeș, Dealurile Craiovei, Drăgășani și Pietroasa. Vinurile produse din Tămâioasă sunt albe, dulci și demidulci, cu o aromă intensă, dulce și florală;
    • Galbenă de Odobești - în Evul Mediu era cunoscut drept Galbenă de Căpătanu, fapt care sugerează că originea lui ar fi chiar în comuna Căpătanu, situată lângă Odobești. Este cultivat încă, în zone restrânse, în Moldova. Acest soi dă vinuri albe, seci, ușoare, care prezintă însă o aciditate ridicată;
    • Grasă de Cotnari - un vin de legendă, cu o istorie de peste șapte secole în spate. Se spune că Ștefan cel Mare se număra printre cei care apreciau soiul. Tot el i-a dat și numele și l-a adus în Moldova și Transilvania. Soiul se cultiva azi mai ales în centrele viticole Cotnari și Hârlău, din el obținându-se un vin alb, tare, floral și bogat în zaharuri;
    • Crâmpoșie - un soi românesc, cu un trecut îndelungat. Prin fecundare liberă s-a obținut soiul Crâmpoșie selecționată, care l-a înlocuit pe cel vechi. Se cultivă în special în podgoriile Drăgășani și Dealu Mare. Rezultă un vin alb, sec și moderat, plin de vioiciune;
    • Frâncușa - un soi vechi de câteva secole, care în prezent se cultivă în special în podgoria Cotnari. Din el se face un vin alb rafinat, sec, cu o bună aciditate, un gust persistent și o mireasmă bogată;
    • Șarba - un soi tânăr din care rezultă un vin cu o aromă inedită și o mireasmă trandafirie, de înaltă calitate, sec sau demisec. S-a obținut prin fecundarea liberă a Tămâioasei Românești, în anul 1972, la Stațiunea de Cercetare de la Odobești. Se cultivă mai ales în sudul Moldovei, în special în Vrancea și Galați;
    • Zghihara de Huși - un soi românesc cu tradiție, fiind cultivat de multă vreme în podgoria Huși. Din el se fac vinuri albe, de consum, lejere și care pot fi savurate pe îndelete;
    • Mustoasă - Mustoasa este un soi autohton, originar din localitatea Măderat, cultivat în prezent în podgoriile Miniș-Măderat, județul Arad. Vinurile obținute sunt albe, caracterizate de prospețime, răcoroase și fructate.
  • Soiuri internaționale

    • Aligote - vinul obținut din acest soi are aromă de pelin și cicoare, fiind demisec. Este originar din Burgundia, Franța. În România se cultivă mai ales în Vrancea și Dobrogea;

    • Sauvignon Blanc - cu o istorie de secole bune în Franța, se cultivă și în România în majoritatea podgoriilor. Se obține din el un vin alb sec, demisec sau dulce, plăcut, aromat, plin de viață. Păstrat în butoaie din lemn, va căpăta în câțiva ani o aromă specifică pepenelui galben.
    • Riesling Italian - se cultivă în România pentru vinuri superioare și spumante. Vinul obținut este ușor acidulat, cu personalitate, într-o gamă largă, de la sec la demidulce;
    • Pinot Gris - original din Burgundia, este un soi cultivat încă din Evul Mediu, fiind considerat o variație mugurală a Pinot Noir. A fost introdus în România, mai exact în Transilvania, după invazia de filoxere. Din el se obțin vinuri de înaltă calitate, boabele putând să acumuleze cantități mari de zaharuri. Prin învechire, vinul devine fin și dinamic;
    • Chardonnay - a apărut în Burgundia, din hibridarea soiului vechi Gouais Blanc cu un soi aparținând grupului Pinot. Foarte sensibil la variațiile de temperatură și destul de pretențios, dă un vin foarte aromat, cameleonic, sec sau demisec. Din buchet nu lipsesc aromele de citrice sau măr;

    • Traminer Roz - cunoscut și sub denumirea de Gewürztraminer, este un soi cu boabe roz-sidefii, care dă vinuri albe fine și fructate, cu un gust particular, de neconfundat;
    • Muscat Ottonel - de origine franceză și foarte extins în podgoriile din România, din acest soi se obține un vin alb care variază de la sec la demidulce. Evoluează prin învechire - pe perioadă scurtă - într-un complex buchet fin și delicat.

Soiuri pentru vinuri roșii

  • Soiuri românești

    • Fetească Neagră - cultivat încă din perioada dacilor, provine din vița sălbatică și este de o calitate extraordinară. Azi se regăsește mai ales în regiunea viticolă Moldova, dar și în Dealu Mare sau Ștefănești. Se obține din el un vin memorabil, sec, demisec sau demidulce, cu un parfum care amintește de prune uscate și fructe de pădure;
    • Băbească Neagră - cultivat la început doar în podgoria Nicorești din Moldova, este un soi cu o istorie care se întinde pe sute de ani, mărturie stând și scrierile cronicarilor de la început de secol XIV. Astăzi este cultivat mai ales în Nicorești, Odobești, Cotești și Panciu. Dă vinuri ușoare, cu o aciditate ridicată;
    • Negru de Drăgășani - descendent din Negru Vârtos, vinul produs din acest soi se remarcă prin prospețime, tărie și gustul puțin taninos. Poate fi învechit pe o perioadă scurtă de timp, în butoaie de stejar;
    • Negru Vârtos - un soi care se cultivă din perioada dacilor, cu nenumărate variațiuni și clone. Este unul dintre cele mai apreciate soiuri de la noi și dă un vin echilibrat și intens colorat;
    • Cadarcă - denumit și Cadarcă de Miniș, este un soi tradițional, propriu podgoriilor Miniș-Măderat din județul Arad. în prezent este cultivat și în alte podgorii din vestul țării, cum este Recaș. Vinul din acest soi se produce prin adaos de boabe stafidite, are o culoare intensă și o aromă consistentă, plină și în același timp catifelată.
  • Soiuri internaționale

    • Cabernet Franc - un soi care se cultivă mai ales în regiunea Bordeaux din Franța, în nord-estul Italiei sau în California și care este prezent și în podgoriile din România. Din el rezultă un vin ușor, care trebuie consumat înainte de învechire, cu o aromă proaspătă și un gust caracteristic de fructe coapte;

    • Cabernet Sauvignon - din acest soi se obține un vin ale cărui calități pot fi ușor îmbunătățite prin învechire. . Inițial cu o aromă de stafide negre, dezvoltă în timp un buchet din care nu lipsesc cedrul, violetele, pielea sau tabacul. Are un miros specific de stafide, combinat cu ardei verde gras. Este un vin opulent;
    • Merlot - rezistent la temperaturi joase, dar și la secetă, este, alături de Cabernet Sauvignon, unul dintre cele mai răspândite sortimente din lume. Dă un vin roșu, bogat în zaharuri în anii secetoși;

    • Pinot Noir - din acest soi se produce printre cele mai scumpe vinuri din lume, de o calitate superioară. Un vin inconfundabil, cu o textură catifelată, prezent în cultura și tradițiile multor popoare. Alături de Pinot Meunier și Chardonnay, din el se produce și șampanie. De altfel, cele trei soiuri sunt singurele permise de legislația din Franța în producția de vinuri spumante.
  • Soiuri pentru vinuri roze

    • Busuioacă de Bohotin - este specific localității Bohotin din Moldova, de unde îi provine, de altfel, și numele. Este cultivat azi mai ales în podgoriile Huși și Dealu Mare. Din el se obține un vin roze, dulce sau demidulce, cu un gust deosebit, complex și delicat în același timp. Suportă o învechire de 8-15 ani, moment în care atinge gradul de excelență.

Proprietățile deosebite ale vinului

Din punct de vedere fiziologic, vinul influențează direct funcționarea aparatului digestiv, circulator și nervos. Studii efectuate în marile țări consumatoare de vin, cum sunt Franța sau Italia, au scos la iveală numeroasele sale beneficii.

Strugurii și mustul au 130 – 250 g/l zaharuri ușor asimilabile, săruri minerale, acizi organici, substanțe pectice, substanțe protectoare vascular, enocianină - cu efect tonic. De asemenea, boabele de struguri conțin numeroase vitamine (A, B1, B2, B6, PP, C) și săruri minerale.

Vinul, consumat cu moderație, care ajută la intensificarea circulației sangvine la nivel capilar, reduce stresul și depresia. În plus, reglează pH-ul sucului gastric și stimulează contracția stomacului, favorizând digestia. Este recunoscut și pentru efectul antioxidant, prevenind îmbătrânirea prematură și contribuind la menținerea sănătății creierului.

Vinul este apreciat de consumatori pentru gustul, aroma, aspectul și beneficiile sale deosebite.

Un vin de calitate se obține din struguri sănătoși

Un vin de calitate nu se poate obține decât din struguri sănătoși. Pentru asta, aplicarea tratamentelor este imperios necesară. În cazul plantațiilor de viță de vie, se aplică tratamente cu fungicide , insecticide și erbicide .

De altfel, BASF se implică activ, prin cercetare și inovații, în progresul din domeniul viti-vinicol. Peste 300 de milioane de euro investim anual, pentru ca cei peste 10.000 de cercetători care lucrează pentru noi, răspândiți pe patru continente, să găsească noi concepte de protecție a culturilor, mai eficiente și mai responsabile față de om și ecosisteme. Cum arată în detaliu planurile de tratament propuse de noi găsiți în acest material despre cultura viței de vie .

Vița de vie este cultivată din cele mai vechi timpuri și are o istorie fascinantă. Totodată, vinul are un rol important și în cultura și tradiția românească, iar astăzi avem ocazia de a degusta vinuri fascinante, dar și de a vizita podgoriile și cramele din țara noastră.

Mergi sus