Accelerarea progresului agricol prin consolidarea parteneriatelor cu societatea civilă

Editorial: Tranziția către sistemele agroalimentare adecvate se dovedește deloc ușoară

Pentru accelerarea introducerii celor mai bune practici agricole și pentru dezvoltarea întregii industrii alimentare care trebuie să asigure rezerva de hrană necesară tuturor oamenilor planetei, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură FAO-ONU, de-a lungul timpului, și-a intensificat colaborarea cu organizațiile societății civile (OSC). Această colaborare a antrenat sute de persoane atât în segmentele tehnic și operațional, cât și în educație, formare și promovare. Experiența practică din ultimii ani a determinat FAO să recunoască faptul că, pe baza expertizei tehnice, a unei reprezentări geografice extinse și tot mai structurate a reprezentanților OSC, aceste parteneriate au reprezentat elemente cheie în aplicarea strategiei de eliminare a insecurității alimentare, a foamei și a malnutriției.

În condițiile unei evoluții globale supuse diverselor crize (economice, sanitare, geopolitice,etc.) și ale unei dinamici demografice semnificative, cu o creștere a populației globului de la 3 miliarde în anul 1950 la 8 miliarde în prezent și cu prognoza de a se ajunge la 10 miliarde de persoane în anul 2050, s-au conturat noi provocări legate de posibilitatea de a se asigura securitatea și siguranța alimentară a omenirii. Acest fapt a determinat necesitatea de a fi remodelat cadrul strategic și operațional FAO, cu obiectivul adaptării imediate la noile coordonate globale.

Noua strategie FAO-OSC pentru transformarea sistemului agroalimentar

Până la data de 6 octombrie 2023, la nivel mondial este supusă consultării online de specialitate strategia de consolidare a parteneriatelor transformatoare FAO-OSC care, în urma evaluării din anul 2018, au fost considerate eficiente și capabile să contribuie în mod esențial la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) și la realizarea aspirației Agendei 2030 de a „nu lăsa pe nimeni în urmă”.

Consultarea dorește să exploreze un angajament strategic consolidat cu organizațiile societății civile, valorificând amploarea și diversitatea expertizei și a caracteristicilor OSC-urilor. Această consultare online își propune să identifice și să înțeleagă oportunitățile și provocările pentru un angajament mai bun și mai transformator între FAO și OSC. Sugestiile și ideile participanților împărtășite prin această consultare vor contribui la aprofundarea colaborării FAO-OSC în beneficiul obiectivelor lor comune legate de transformare a sistemului agroalimentar”, arată experții FAO.

Rămâne de văzut care vor fi concluziile, în contextul în care opiniile sunt destul de diferite. Pe de o parte, unii reprezentanți ai mediului academic internațional semnalează faptul că în situații critice globale fermierii/cetățenii (în general) iau în considerare mai degrabă expunerile oamenilor de știință ca principale surse de siguranță. Pe de altă parte, evaluarea strategiei de parteneriat transformator FAO-OSC a relevat oportunitatea creșterii atenției față de această colaborare la nivel de țară, datorită capacității sale de a influența pozitiv inclusiv gradul de aplicare a bunelor practici agricole. Unul dintre argumentele expuse în fundamentarea rezultatelor evaluării solicitate în anul 2018 de către membrii FAO face referire la faptul că organizațiile societății civile au evoluat semnificativ din punctul de vedere al capacității de coordonare, structură, sensibilizare, mobilizare și advocacy.

Obiectivele de eficientizare ale agriculturii nu sunt încă atinse

În ceea ce privește sistemul agro-alimentar european, experții internaționali subliniază faptul că, datorită precedentelor politici agricole comune, Europa nu a cunoscut cu adevărat o penurie alimentară, ultimele 6-7 decenii fiind considerate un succes. Mai mult, în cadrul Comitetului Economic şi Social European (CESE), în avizul referitor la contribuția societății civile la dezvoltarea unei politici alimentare globale în UE (Raportor, Peter SCHMIDT, 2017), se arăta faptul că de zeci de ani alimentele sunt omniprezente pe piața europeană.

Proporția medie a cheltuielilor unei gospodării efectuate pentru cumpărarea de alimente a scăzut de la 30% la 15%. Prețurile de consum au scăzut, datorită apariției unor mari lanțuri de comercializare cu amănuntul în industria alimentară. Însă, în prezent, economiștii se întreabă dacă prețurile alimentelor reflectă costul real de producție sau dacă ele țin seama pe deplin de anumite costuri. CESE observă cu interes activitatea desfășurată în prezent de FAO privind contabilizarea integrală a costurilor agricole. Dezechilibrele de forțe din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente au crescut, de asemenea, ducând la practici comerciale neloiale și la consecințe conexe, iar cota care revine producătorului din preţul plătit de consumator a scăzut”, arăta CESE.

De remarcat, la final, faptul că opiniile experților FAO sunt exprimate în contextul în care, până astăzi, deși s-au depus numeroase eforturi pentru realizarea ODD și Agendei 2030, nu au fost atinse obiectivele de reducere a inegalității socio-economice (în interiorul și între țări) și de accelerare a transformării sistemelor agroalimentare în structuri mai eficiente, incluzive, rezistente și durabile.

În continuare, atât la nivel statal, cât și la nivel de organizații ale societății civile, se semnalează dificultățile majore în realizarea tranziței către sisteme alimentare adecvate, solicitându-se instrumente de politici agricole cuprinzătoare și armonizate cu realitățile din fiecare țară/regiune.

Fermierii și lanțul de producție agro-alimentară așteaptă de urgență, atât din partea FAO, cât mai ales din partea propriilor guverne, abordări sistemice de răspuns adecvat la crize (schimbări climatice, volatilitatea prețurilor produselor agricole, conflictul armat din Ucraina, etc), pentru revitalizarea sectorului agricol, consolidarea competitivității fermelor și creșterea șanselor de a se asigura securitatea și siguranța alimentară a populației.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 25 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Câmp Deschis

Află informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri.

Ascultă acum!

ÎnVigorează-ți contul cu BASF

Primești 250 de lei pentru fiecare sac de semințe de rapiță InVigor® cumpărat (la achiziția a minimum 10 saci)

Află mai multe
Mergi sus