Făinarea viței de vie: cauze, simptome și tratamente

18.05.2026 Georgiana Manolache

Fără tratamentele potrivite, șansele de a obține o cultură sănătoasă sunt compromise. Iată principalele cauze, simptome și metode de prevenire ale făinării viței de vie!

Viticultorii din întreaga țară știu cât de păgubitoare este făinarea viței de vie, o boală care afectează atât frunzele, cât și strugurii, cu efecte foarte nefaste asupra calității vinului. Sosită pe continentul european în urmă cu 130 de ani, făinarea este considerată una dintre bolile viței de vie cu cele mai puternice efecte. Viticultorii indică drept cea mai gravă consecință a făinării viței de vie obținerea unui vin de calitate inferioară, cu aciditate excesivă și slab alcoolizat.

Boala este produsă de o ciupercă (Uncinula necator) și se dezvoltă rapid atunci când planta are condiții favorabile de infecție. Primele semne pot trece ușor neobservate, mai ales când monitorizarea culturii nu se face corect. Făinarea viței de vie trebuie urmărită atent încă din primele faze de vegetație, deoarece intervențiile preventive au un rol important în menținerea sănătății plantației. Află în continuare cum se manifestă boala, ce condiții îi favorizează apariția și ce soluții pot fi integrate într-o schemă corectă de tratament.

CUPRINS:

Ce este făinarea viței de vie și ce simptome sunt vizibile?

Făinarea viței de vie este provocată de ciuperca Uncinula necator, cunoscută și prin forma conidiană Oidium tuckeri. Patogenul atacă organele verzi ale plantei, de la frunze și lăstari tineri până la ciorchini și boabe. În podgorii, presiunea bolii depinde mult de rezerva biologică rămasă din sezonul anterior, de vreme și de momentul în care atacul începe să fie controlat.

Primele simptome apar primăvara, de la apariția primelor frunzulițe (din fenofaza de 5-6 frunzulițe). Lăstarii proveniți din muguri infectați au creșteri reduse, internoduri scurte și frunze răsucite sau fragile. La soiurile foarte sensibile, lăstarii pot avea aspect de „drapel”. Pe fața inferioară, nervurile se înnegresc în dreptul zonelor atacate. După puțin timp, pe ambele fețe ale frunzei se formează o pâslă alb-cenușie, cu aspect făinos.

Atacul poate continua pe lăstari, ciorchini și boabe. Lăstarii nelignificați prezintă pete albicioase, prăfoase, iar creșterea lor poate fi oprită. Pe ciorchini, boala duce la brunificare și uscare în perioadele secetoase. Boabele acoperite de pâsla miceliană crapă frecvent în timpul creșterii, iar sucul scurs favorizează apariția altor ciuperci, inclusiv putregaiul cenușiu în toamnele ploioase. Prin pagubele produse asupra frunzelor, boabelor și calității recoltei, făinarea rămâne una dintre bolile cu impact ridicat în plantațiile viticole.

Tratamente eficiente pentru combaterea făinării viței de vie

În plantațiile de vița de vie se aplică, în medie, 5-6 tratamente pentru făinare, pe sezon. Viticultorii au la dispoziție soluții consacrate, dar și soluții inovatoare, putând astfel obține rezultate dovedite. Combaterea făinării începe cu aplicarea corectă a primului tratament, mai ales în zonele unde boala apare frecvent și presiunea de infecție este ridicată. Protecția trebuie gândită din primele faze de vegetație și continuată până în apropierea coacerii, în funcție de riscul din plantație, sensibilitatea soiului și condițiile climatice.

Așadar, când apare întrebarea cum protejăm cultura împotriva făinării, răspunsul ține de prevenție, monitorizare atentă și alegerea unor produse potrivite pentru fiecare etapă fenologică. În acest plan de protecție, fungicidele BASF pot fi integrate cu ușurință, pentru rezultate excelente.

Fungicid Kumulus^® DF

Cu o formulare de înaltă calitate, conținând 80% sulf, cu acțiune multi-site și cu risc scăzut de apariție a rezistenței, fungicidul Kumulus^® DF are o aderență excelentă pe frunză, datorită substanțelor auxiliare. Acesta este disponibil sub formă de granule dispersabile în apă, iar dimensiunea optimă a granulelor de sulf, precum și a adjuvanților și a agenților de umectare garantează eficacitate.

Produsul are acțiune de contact și acțiune prin vapori, iar după aplicare stimulează creșterea plantelor prin efectul pozitiv pe care îl are asupra fotosintezei și prin acțiunea secundară împotriva acarienilor. Acest fungicid pentru făinarea viței de vie se aplică în doza recomandată de 0,3% - 3 kg/ha, de la apariția primelor frunze, până la începutul coacerii (în stadiile BBCH 15-81). Tratamentele se pot repeta la intervale cuprinse între 7 și 14 zile, în funcție de gradul de intensitate a atacului.

Fungicid Sercadis^®

Produs inovator pentru vița de vie, fungicidul Sercadis^® conține substanța activă fluxapiroxad, din grupa inhibitorilor enzimei succinat dehidrogenază. Cu o structură moleculară unică, din care rezultă o mobilitate deosebită în interiorul plantei, produsul are o acțiune translaminară și activitate acropetală ce generează o protecție uniformă a culturii.

Doza de aplicare a acestui fungicid este de 0,15 l/ha, momentele optime fiind înainte/ după înflorit. Sercadis^® se usucă pe suprafața frunzei, o parte din substanța activă se fixează puternic pe stratul ceros, iar moleculele încep să se unească. Roua sau precipitațiile mobilizează o mică parte din substanța activă fluxapiroxad din depozitele create, activează redistribuirea intensă pe suprafața frunzei și astfel este asigurată protecția continuă a plantei pentru un interval lung de timp.

Fungicid Revyona^®

Fungicidul Revyona^® este un produs inovator din grupa triazolilor, creat pentru protecția culturilor horticole împotriva unui spectru larg de boli. La vița de vie, are rol important în controlul făinării și putregaiului negru, mai ales în programele unde presiunea bolii trebuie gestionată de la începutul sezonului. Acesta acționează preventiv și curativ, ajută la limitarea dezvoltării miceliului și contribuie la menținerea sănătății ciorchinilor. În testele BASF, aplicarea la vița de vie a confirmat performanță ridicată împotriva făinării la vița de vie, inclusiv în situații cu populații de patogeni mai greu de controlat.

Pentru controlul bolii, Revyona^® se remarcă prin flexibilitate în aplicare, eficacitate remarcabilă și profil prietenos cu mediul înconjurător. Doza maximă de aplicare: 1,3 L/ha.

Fungicid Vivando^®

Bazat pe metrafenonă din familia chimică a benzofenonelor, fungicidul pentru viță de vie Vivando^® este eficace pentru a controla făinarea și a proteja randamentul și potențialul viței de vie. Prin aplicarea preventivă a produsului, metrafenona inhibă germinarea sporilor, dezvoltarea tubului germinativ și formarea apresorilor. Metrafenona blochează penetrarea agentului patogen în cuticulă și perturbă procesele normale de dezvoltare a miceliului și sporularea. Se pot aplica maximum trei tratamente/sezon, la o doză de 0,2 l/ha.

Când și cum să aplici tratamentele pentru făinarea viței de vie?

Tratamentele se stabilesc în funcție de presiunea bolii din sezonul anterior, sensibilitatea soiurilor și condițiile climatice din plantație. În zonele cu risc ridicat, unde atacul apare frecvent, primul tratament se aplică preventiv de la stadiul de 2-3 frunzulițe. Protecția continuă până aproape de pârgă, cu intervale adaptate evoluției vegetației și presiunii de infecție. În zonele cu risc mai redus, primul tratament se poate aplica înainte de înflorit, în fenofaza de butoni florali separați, cu aproximativ 10 zile înainte ca florile să se deschidă.

O tehnologie de protecție a viței de vie trebuie să combine tratamentele preventive cu măsuri culturale care reduc sursa de infecție, precum arderea lemnului rezultat din tăieri în focarele de atac și menținerea unui raport echilibrat între aparatul vegetativ și producție.

Reușita programului depinde de poziționarea primelor tratamente, deoarece infecțiile timpurii pot alimenta răspândirea bolii pe parcursul vegetației. Monitorizarea focarelor trebuie începută din fenofaza de dezmugurit, iar lucrările în verde ajută tratamentele să acopere mai bine zona ciorchinilor. Desfrunzitul moderat, plivitul lăstarilor sterili, copilitul și cârnitul îmbunătățesc circulația aerului și expunerea la lumină.

Care sunt cauzele apariției făinării viței de vie?

Cauzată de ciuperca Uncinula necator, făinarea viței de vie este favorizată de temperaturile ridicate, de lumina insuficientă și de umiditatea scăzută la nivelul plantei. Boala se manifestă din primăvară până în toamnă, pe frunze, pe lăstari, pe inflorescențe, pe ciorchini și pe boabe. Sursa principală de infecție rămâne rezerva biologică din sezonul anterior. Agentul patogen iernează sub formă de miceliu de rezistență în mugurii de iarnă, dar și prin cleistoteci formate pe organele atacate, mai ales pe scoarță și butuc.

Primăvara, odată cu pornirea viței de vie în vegetație, miceliul începe să crească și produce conidii, prin care apar infecțiile primare. Răspândirea bolii în vegetație este susținută de vânt și de precipitații/umiditate, iar sporularea intensă poate apărea la 15-20 de zile după primele manifestări. Temperaturile de 20-25°C favorizează dezvoltarea bolii, iar intervalul optim este de 25-28°C. Umiditatea atmosferică moderată ajută germinarea conidiilor, mai ales când se menține între 50% și 65%. Ploile fine pot mări riscul prin creșterea umidității aerului, în timp ce ploile violente spală foliajul și limitează germinarea sporilor.

Ce pierderi provoacă făinarea la vița de vie?

Pierderile apar mai ales la nivelul ciorchinilor și al boabelor. Ciorchinii atacați se brunifică, se usucă în perioadele secetoase și pot căpăta miros de mucegai. Boabele acoperite de pâsla miceliană crapă frecvent, iar conținutul lor se scurge. Pierderile cantitative sunt mari când rănile favorizează instalarea altor ciuperci, inclusiv putregaiul cenușiu în toamnele ploioase.

Impactul se vede direct în producție și în calitatea strugurilor. Atacurile puternice pot distruge ciorchinii în totalitate, iar atacurile târzii lasă pete brune pe boabe și reduc valoarea recoltei. Făinarea, ca și alte boli ale viței de vie, afectează uniformitatea maturării și aspectul strugurilor, precum și potențialul de vinificare.

Ce alte măsuri de prevenire pot fi aplicate pentru a proteja vița de vie de făinare?

Răspândirea acestei boli se previne, în faza de pregătire a culturii, prin executarea unor arături adânci și prin drenarea terenurilor agricole. Ulterior, combaterea la timp a buruienilor apărute între rândurile de viță de vie contribuie la reducerea umidității, iar legarea, copilirea și cârnirea viței de vie în intervalele corecte de timp reduc în mod decisiv riscurile de apariție a făinării la vița de vie.

Pe lângă lucrările de pregătire și întreținere, protecția plantației se susține prin următoarele măsuri:

Reducerea rezervei biologice din plantație: lăstarii atacați se taie și se distrug prin ardere;
Aerisirea aparatului vegetativ: desfrunzitul în zona ciorchinilor, plivitul lăstarilor sterili, copilitul și cârnitul ajută la păstrarea unui frunziș aerisit și bine luminat;
Gestionarea încărcăturii de rod: norma de tăiere trebuie să evite aglomerarea ciorchinilor, deoarece boabele dese și slab aerisite sunt mai expuse la atac;
Alegerea amplasamentului și a soiurilor: plantațiile se recomandă în zone luminoase, cu circulație bună a aerului, iar soiurile cu rezistență mai ridicată pot reduce presiunea bolii;
Monitorizarea perioadelor de risc: la făinarea viței de vie, combaterea corectă începe prin urmărirea focarelor, a soiurilor sensibile și a condițiilor favorabile, mai ales când temperaturile susțin germinarea și sporularea ciupercii;
Planificarea tratamentelor pentru făinare: se stabilește în funcție de condițiile climatice, iar alegerea fungicidelor trebuie integrată într-un program care protejează ciorchinii până în apropierea coacerii.

Controlul eficient al bolii se bazează pe prevenție, monitorizare și intervenții aplicate la momentul potrivit. Lucrările în verde, aerisirea zonei ciorchinilor, reducerea surselor de infecție și alegerea tratamentelor adaptate presiunii din plantație susțin sănătatea viței de vie până spre pârgă. În programele de protecție, făinarea viței de vie trebuie gestionată constant, deoarece atacurile timpurii pot influența întregul sezon. O schemă bine construită ajută la păstrarea calității strugurilor, la limitarea pierderilor și la obținerea unei recolte cu valoare ridicată.