BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Cum se depozitează cerealele: soluții de stocare și prevenirea deprecierii

23 nov. 2018

Află cum se depozitează cerealele și ce trebuie să faci pentru a le păstra calitatea o perioadă îndelungată

Imediat după recoltare, produsele cerealiere trebuie depozitate în condiții corespunzătoare, astfel încât să nu se degradeze și să își mențină proprietățile nutritive. Durata de conservare a cerealelor depinde însă de mai mulți factori, nu doar de caracteristicile acestora, iar stocarea lor corectă are un rol important în păstrarea însușirilor biologice.

Află, în cele ce urmează, care sunt condițiile atmosferice, termice, izolante sau de altă natură pe care trebuie să le respecți pentru a putea păstra cerealele în stare bună pentru perioade îndelungate și pentru a le putea valorifica ulterior la maximum.

  • Informații generale despre depozitarea cerealelor
  • Pregătirea spațiilor de depozitare
  • Variante de depozitare
  • Condiții pentru o depozitare corectă
  • Deprecieri pe care le pot suferi cerealele în depozite și cauzele acestora
  • Evitarea și diminuarea deprecierilor

Informații generale despre depozitarea cerealelor

Depozitarea optimă a oricărui produs agricol poate asigura calitatea și menținerea cantității acestuia în timp. De aceea, este foarte important ca depozitele să fie pregătite corespunzător după recoltare.

Această pregătire presupune o curățenie generală, urmată de dezinsecție, deratizare și reparații ale crăpăturilor din pereți și pardoseală, care, în alte condiții, ar putea deveni cuiburi propice pentru dezvoltarea larvelor de insecte.

Pregătirea spațiilor de depozitare

Pregătirea spațiilor de depozitare este un proces la fel de important precum recoltarea, deoarece aceasta poate influența decisiv valorificarea ulterioară a culturii.

Curățarea

Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă ca depozitele să fie golite complet înainte de stocarea noii recolte, igienizate și văruite. Măturarea acestora și spălarea pardoselilor cu soluții adecvate sunt obligatorii, iar aplicarea unui nou strat de var pe pereți contribuie, de asemenea, la procesul de igienizare.

Deratizarea

După dezinsecția spațiilor de depozitare, se va efectua deratizarea. Rozătoarele pot fi înlăturate atât prin metode clasice - rodenticide sau capcane -, cât și prin mijloace moderne, așa cum sunt aparatele cu ultrasunete.

Variante de depozitare

Cerealele pot fi depozitate și conservate în mai multe feluri, după cum urmează:

  • în stare uscată, în construcții simple, acoperite;
  • la temperaturi mici, metodă care impune o aerisire corespunzătoare prin pardoseală;
  • prin deshidrofrigerare, proces care implică răcirea bruscă și reducerea umidității prin contact cu aerul rece;
  • prin aerare naturală activă (însilozare), în spații închise și cu ajutorul instalațiilor de ventilare specifice.
Cerealele pot fi depozitate în vrac sau în saci. Specialiștii recomandă ca în cazul depozitării în vrac, înălțimea stratului de depozitare să fie stabilită în funcție de caracteristicile de umiditate ale recoltei și de rezistența spațiului de depozitare. Astfel, înălțimea poate ajunge chiar și la 2,5 metri la grânele a căror umiditate nu depășește valoarea de 14%, chiar dacă nu există aerare activă în depozit. Aceasta scade pe măsură ce gradul de umiditate crește, astfel că cerealele care conțin peste 17% apă nu vor depăși în depozit înălțimea de 0,5 metri.

În ceea ce privește diferența dintre diferitele tipuri de silozuri și halele agricole și avantajele, respectiv dezavantajele fiecăruia dintre ele, iată ce trebuie să știi:

  • Principalul dezavantaj al halelor de depozitare este spațiul amplu pe care acestea îl ocupă; dacă dispui însă de o suprafață suficientă pentru construirea și dotarea corespunzătoare a unei hale, aceasta poate fi, în continuare, o opțiune chiar și pentru agricultura modernă.
  • Silozurile orizontale au o limită de depozitare care nu poate depăși 200 de tone; așadar, acestea nu pot fi folosite pentru producții mai mari. În plus, acestea sunt destinate depozitării pe termen scurt, deoarece după perioade îndelungate pot avea loc procese de fermentație anaerobă, care afectează calitatea cerealelor.
  • Silozurile metalice verticale nu au limite de depozitare și ocupă mai puțin spațiu decât halele agricole. Acestea se montează rapid, fiind constituite din elemente prefabricate. De asemenea, mediul din interiorul acestora (temperatură, umiditate, ventilație, insecte și dăunători) poate fi controlat în totalitate, pe termen lung.

Condiții pentru o depozitare corectă

Amenajarea corespunzătoare a spațiilor de depozitare, fie ele magazii, hale sau silozuri, implică, în primul rând, o igienizare completă, dezinfectare și asigurarea unei ventilații bune și a unei temperaturi cât mai puțin oscilante.

Înainte de a depozita cerealele, este important să te asiguri că acestea au fost cernute eficient de eventualele corpuri străine. De asemenea, uscarea lor este obligatorie înainte de depozitarea în saci sau în vrac.

Umiditatea

Gradul de umezeală din semințe poate influența păstrarea acestora. La cereale precum orzul, grâul sau porumbul, valoarea preferabilă a acesteia este de până la 14%. În alte condiții, spațiul de depozitare poate deveni un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor și pentru formarea mucegaiului, ducând astfel și la deprecierea calității și cantității producției agricole.

Aerisirea și temperatura

În funcție de tipul de conservare, aerisirea trebuie să fie lentă (la temperaturi scăzute) sau intensă (la temperaturi ridicate). Pentru evitarea fermentației în absența oxigenului în cazul depozitării târzii, dar și a supraîncălzirii cerealelor, este important ca ventilația să fie controlată, astfel încât să nu crească gradul de umezeală. De aceea, vânturarea sau lopătarea se va face după ce temperaturile de afară încep să scadă, în perioadele secetoase.

Eliminarea riscurilor

Insectele și dăunătorii pot compromite producția de cereale în perioada depozitării. De aceea, este importantă adoptarea unor măsuri preventive pentru evitarea acestora, așa cum sunt dezinfecția și deratizarea prealabile.

Deprecieri pe care le pot suferi cerealele în depozite și cauzele acestora

În condiții necorespunzătoare de depozitare și conservare, calitatea cerealelor poate avea de suferit, ducând uneori și la pierderi cantitative ale producției agricole.

Iată în ce fel se pot deprecia cerealele și care sunt principalele cauze:

Deprecieri cauzate de umiditatea prea ridicată a produsului depozitat

Atunci când cerealele sunt depozitate toamna târziu sau chiar iarna, umiditatea lor poate depăși pragul recomandat de 14%. În astfel de condiții, pot avea loc mai multe procese care duc la deprecierea produselor cerealiere:

  • fermentația anaerobă, care duce la creșterea temperaturilor în hale, magazii sau silozuri și favorizează astfel deteriorarea grânelor;
  • dezvoltarea și înmulțirea microorganismelor vegetale și animale;
  • dezvoltarea sporilor de mucegai.

Deprecieri cauzate de atacul de dăunători

Dăunătorii pot compromite complet recolta de cereale. Iată care sunt cei mai importanți dintre aceștia:

Insecte coleoptere

  • Gărgărița grâului (Sitophilus granarius) - originară din Mesopotamia, este în prezent un dăunător prezent în întreaga Europă. Aceasta poate ataca grâul, secara, ovăzul, orezul, orzul, pe care le folosește pentru a se hrăni și pe care le contaminează cu excremente și resturi organice.
  • Gărgărița orezului (Sitophilus oryzae) - poate fi găsită în depozite, dar și în spațiile unde se prelucrează alimentele. Efectele invaziei sunt similare cu cele ale gărgăriței grâului.
  • Gândacul din Surinam (Oryzaephilus surinamensis) - este foarte răspândit în magazii, hale și depozite, datorită capacității sale de adaptare la condițiile de mediu. Se hrănește cu produse cerealiere, dar și cu alte alimente, precum oleaginoasele. În urma consumului, poate infesta cerealele cu excremente și alte materii organice, dar are totodată efectul de a crește umiditatea aerului și de a favoriza astfel și apariția mucegaiului sau dezvoltarea bacteriilor.
  • Gândacul mauritan (Tenebrioides mauritanicus) - este frecvent întâlnit în depozitele de cereale și în unitățile de producție care folosesc produse cerealiere. Efectul său distructiv își are cauzele în consumul grânelor și în înmulțirea foarte rapidă; de altfel, este unul dintre cei mai mari gândaci care pot ataca cerealele înmagazinate.
  • Gărgărița cu cioc lat (Caulophilus latinasus) - acest grup de insecte include aproximativ 15 specii diferite și atacă cerealele prin consum și prin infestarea acestora.

Insecte lepidoptere

  • Molia cerealelor (Sitotroga cerealella) - răspândită la nivel global, molia cerealelor este cel mai des întâlnită în Europa. Dimensiunile sale nu depășesc 13-20 de milimetri, dar efectele prezenței sale în depozitele de orez, ovăz sau porumb pot fi devastatoare, consumând grânele din interior spre exterior.
  • Molia grâului (Nemapogon granellus) - această molie ale cărei dimensiuni variază între 10 și 18 milimetri este comună în Eurasia și atacă în principal grâul, dar și alte recolte, precum fructele sau oleaginoasele.
  • Molia fructelor uscate (Plodia interpunctella) - este comună în depozite, cămări și unități de procesare sau de depozitare a alimentelor pe bază de cereale. Depreciază recolta prin consumul de provizii și infestare.

Rozătoare

  • Șobolanul cenușiu (Rattus norvegicus) - este răspândit global și des întâlnit în depozite, hale și magazii de cereale. Este un dăunător tipic de provizii și igienă, poate transmite virusuri și totodată poate cauza pagube materiale (cabluri, instalații electrice, elemente de susținere și mobilier etc.).
  • Șobolanul negru (Rattus rattus) - specie omnivoră, provoacă deprecieri prin consum și infestarea grânelor cu materii fecale, urină și păr, dar și prin transmiterea virusurilor. La fel ca șobolanul cenușiu, poate provoca și alte pagube materiale.
  • Șoarecele de casă (Mus musculus) - deși la origini este un animal sălbatic, șoarecele de casă trăiește cel mai adesea în preajma omului, în gospodării și magazii. Pagubele pe care le produce sunt cantitative și calitative, similare cu cele descrise anterior la celelalte specii comune de rozătoare.

Deprecieri cauzate de atacul de boli

Dacă nu vorbim despre o producție deja infestată cu anumite tipuri de microorganisme vegetale sau animale, și ne referim strict la afecțiunile care pot să apară în depozit, trebuie să știi că cel mai mare risc îl prezintă încingerea grânelor, ca urmare a procesului de fermentație, în absența unei ventilații/ aerări corespunzătoare.

Dacă temperatura depășește 38 de grade Celsius, își fac apariția microorganismele termofile. Acestea pot provoca apariția mucegaiurilor și fermentația alcoolică.

Evitarea și diminuarea deprecierilor

Dacă anumiți factori nu pot fi controlați, așa cum sunt intemperiile ce pot avea loc în perioada corespunzătoare recoltării cerealelor, nu înseamnă că nu există metode de prevenție pentru deprecierea producției agricole. Iar cei mai mulți dintre aceștia au legătură cu depozitarea corespunzătoare. Iată de ce trebuie să ții cont pentru a diminua daunele și pentru a conserva cât mai bine produsele cerealiere, pe perioade îndelungate:

  • Repară pereții și podelele magaziei și blochează căile de acces prin care pot pătrunde insectele și rozătoarele.
  • Folosește dezinfectanți omologați pentru a igieniza corespunzător depozitele.
  • Selectează cât mai eficient recolta și elimină agenții patogeni și corpurile străine înainte de a o depozita.
  • Respectă indicațiile de depozitare în conformitate cu gradul de umiditate și tipul culturii.
  • Investește în sistemul de ventilație și aerează recolta periodic pe întreaga durată a depozitării.
  • Verifică la intervale regulate temperatura și umiditatea din locul de depozitare.

O recoltă bogată nu îți va asigura în mod obligatoriu profit. În absența depozitării corespunzătoare, aceasta poate fi compromisă parțial sau chiar în totalitate. Acordă atenția cuvenită procesului de depozitare a cerealelor și cere sfatul unui specialist dacă ai nelămuriri.

Mergi sus