Bolile la tomate: identificare, prevenire și combatere

24.03.2026 Georgiana Manolache

Cultura de tomate poate fi atacată de diverse boli ce pot cauza daune considerabile și pot afecta calitatea și cantitatea recoltei.

Pentru obținerea unei culturi de calitate, este esențial să urmezi tehnologiile adecvate de cultivare. În acest sens, identificarea, prevenirea și combaterea bolilor la tomate, precum și gestionarea eficientă a buruienilor și a dăunătorilor sunt etape fundamentale pe care trebuie să le iei în considerare.

Producțiile în România în fermele profesioniste:

Solarii (cicluri scurt/lung)

Ciclu scurt (primăvară): ~40–50 t/ha
Ciclu lung (prelungit): ~55–70 t/ha
(valorile depind de tehnologie, densitate, climatizare/aerisire și programul de fertilizare).
Bazine consacrate (ex.: Matca, Izbiceni) confirmă, prin practica tehnologică, potențialul ridicat al solariilor în România.
Producțiile pot varia: ~80–120 t/ha/an (în solarii)

Câmp deschis

în ferme bine conduse, randamentele uzuale sunt ~40–80 t/ha, cu vârfuri de până la ~100 t/ha acolo unde se aplică bune practici agronomice (irigare, fertilizare fazială, control al buruienilor/bolilor și hibrizi adaptați);
în același timp, media națională (INS/ICEADR) pe ansamblul exploatațiilor rămâne în jur de ~14–16 t/ha, ceea ce indică un potențial semnificativ de creștere cu ajutorul tehnologiei și investițiilor.

Cultura de tomate este sensibilă la variațiile de temperatură, umiditate și la încărcătura biologică din sol. În spații protejate, unde costurile de înființare și întreținere sunt ridicate, recunoașterea timpurie a simptomelor și aplicarea unui program de protecție integrată contribuie la menținerea producției și a calității acesteia. Înțelegerea corectă a interacțiunii dintre plantă, agenții patogeni și factorii de mediu reprezintă baza unui management eficient al bolilor tomatelor, mai ales în contexte cu rotație limitată și presiune ridicată de infecție.

În continuare, vei descoperi soluții inteligente de protecție a culturii de tomate, precum și care sunt bolile ce amenință această cultură.

CUPRINS:

Bolile culturii de tomate – de ce reprezintă o provocare majoră pentru producțiile comerciale?

1. Rotația culturii limitată

Bolile culturii de tomate reprezintă o provocare majoră pentru producțiile comerciale deoarece cultura este adesea amplasată în solarii unde rotația după solanacee este limitată, iar încărcătura de agenți patogeni se menține în sol pe perioade lungi. Deficiențele cauzate de rotație sunt greu de observat la început, dar pot genera pierderi de producție prin afectarea absorbției apei și a elementelor nutritive. În solurile cu un conținut ridicat de săruri, pierderile pot ajunge de la 10% până la 50%, în funcție de nivelul acumulat și de tipul de sol. În astfel de condiții, protecția fitosanitară impune tehnologii moderne și eficiente pentru a contracara agenții patogeni și pentru a limita impactul economic asupra fermelor comerciale.

2. Umiditate ridicată

Presiunea bolilor crește în spații protejate, unde umiditatea aerului peste 80% și formarea de rouă favorizează infecțiile, iar lipsa unei aerisiri corecte amplifică riscul apariției acestora.

3. Fertilizarea incorectă

Fertilizarea dezechilibrată, mai ales aporturile ridicate de azot la începutul vegetației, determină dezvoltarea excesivă a masei foliare și întârzie fructificarea, crescând vulnerabilitatea culturii.

Principalele boli ale tomatelor în sere, solarii și câmp

Cultura de tomate este influențată puternic de condițiile de mediu, de tipul spațiului de cultivare și de intensitatea tehnologică aplicată. Principalele boli ale tomatelor, care apar în culturile din sere, solarii și câmp, sunt:

Mana tomatelor (Phytophthora infestans)

Mana tomatelor este una dintre cele mai grave boli. Aceasta afectează toate organele plantei, mai puțin rădăcinile. Frunzele prezintă pete verzi-cenușii închise la vârf și margini, cu un puf alb în partea de jos, care apare în mediile umede. Zonele afectate devin maronii și se usucă. Această boală evoluează rapid în solarii.

Atacul este grav și asupra fructelor, care dezvoltă pete galben-verzui ce devin ulterior brune, cu țesut tare și denivelat. Infecția se răspândește prin conidii în timpul creșterii, iar în solarii se dezvoltă în condiții de variație termică și condens excesiv. Mana se transmite anual, prin resturile de tomate rămase în sol.

Mana tomatelor

Descoperă ce măsuri poți aplica pentru a preveni mana tomatelor și tot ce trebuie să știi despre combaterea și protecția eficientă a culturii.

Pătarea cafenie la tomate (Cladosporium fulvum / Fulvia fulva)

Pătarea cafenie la tomate apare în sere și solarii, unde poate afecta în proporție de 75–100% planta. În cazul culturilor de câmp, atacul este nesemnificativ. Se transmite anual prin miceliul de pe resturile de plante atacate și este favorizată de umiditatea ridicată, lipsa aerisirii și temperatura moderată.

Boala se manifestă prin intensificarea nuanței de galben pe fața superioară a frunzei și prin apariția unui puf cafeniu pe partea inferioară. Dacă atacul este puternic, frunzele se usucă.

Descoperă fungicidul Dagonis^®

Vezi care sunt caracteristicile celor două substanțe active ale fungicidului Dagonis^® și cum acționează acestea.

Ofilirea / fuzarioza tomatelor (Fusarium oxysporum f. sp. lycopersici)

Fuzarioza tomatelor se manifestă în culturile din câmp prin îngălbenirea inițială a frunzelor de jos, extinzându-se spre cele superioare, care devin uscate și necrozate, boala avansând spre partea de sus a plantelor.

În solarii și sere, în condiții favorabile, plantele afectate se ofilesc rapid, păstrându-și fructele verzi. În partea de jos a plantelor apar pufuri alb-cenușii, provocând ulterior brunificarea vaselor conducătoare și uscarea completă. Unele plante se usucă treptat, rămânând în viață până la finalul recoltei.

Alternarioza la tomate

Descoperă mai multe detalii despre simptomele alternariozei la tomate, precum și soluțiile optime pentru combaterea ei.

Alternarioza la tomate (Alternaria solani)

Alternarioza la tomate este cunoscută și sub numele de pătarea brună a tomatelor. Atacă toate organele plantei. Frunzele dezvoltă pete brune, rotunde și concentrice, care se extind până acoperă întreaga frunză. Fructele sunt foarte vulnerabile, prezentând pete rotunde, inițial maro, apoi devenind negre, lucioase și cu inele concentrice. Boala se transmite de la un an la altul, prin miceliul rezistent din sol sau prin resturile vegetale. În timpul creșterii, se răspândește prin conidii transportate de vânt.

Soluția BASF: Dagonis^®

Făinarea tomatelor (Leveillula taurica)

Făinarea tomatelor este o boală ce apare mai des în sere și solarii. Se manifestă prin atacarea inițială a frunzelor de la baza plantei, care capătă pete galben-aurii pe partea superioară și, apoi, se acoperă cu fructificații ale ciupercii (sub forma unui praf), care se extind și pe partea inferioară. Se transmite de la un an la altul, prin resturile vegetale atacate, iar în timpul vegetației, prin conidii.

Soluția BASF: Dagonis^®, Signum^®

Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)

Putregaiul cenușiu este o boală foarte păgubitoare, ce apare la tomatele cultivate în spații protejate, dar și la culturile din câmp, în special în anii ploioși. Atacul se manifestă pe fructe, dar poate apărea și pe tulpini și frunze, sub forma unor pete cenușii, apoase, care evoluează în zona vârfului. Aceasta se transmite prin resturile vegetale din sol și poate forma organe de rezistență, numite scleroți.

Soluția BASF: Signum^®

Septorioza – pătarea albă a frunzelor (Septoria lycopersici)

Este o boală a tomatelor care apare atât la culturile din câmp, cât și la cele din sere și solarii. Inițial, atacul se manifestă pe frunzele bazale, sub forma unor mici pete circulare. Ulterior, aceste pete se măresc și se colorează brun pe margine și alb-cenușiu în centru. Se transmite anual prin resturile de plante afectate rămase în sol, iar în timpul vegetației, prin picnospori și insecte.

Verticilioza tomatelor (Verticillium dahliae)

Verticilioza tomatelor se manifestă prin simptome vizibile în perioada de coacere a fructelor. Pe frunze apar zone galbene care se usucă, începând de la margini sau din centru. Plantele se ofilesc în timpul zilei și revin la normal seara, dar ofilirea devine ireversibilă după câteva zile. Plantele afectate au o producție redusă de fructe, care sunt de calitate scăzută.

Antracnoza la tomate (Colletotrichum coccodes)

Este o boală a tomatelor care apare destul de des în culturi și provoacă efecte devastatoare, afectând grav tomatele coapte, atât pe cele din cultură, cât și pe cele din depozit. Fructele afectate nu mai pot fi comercializate și nici consumate, deoarece au un gust amar.

Boli ale răsadurilor de tomate

În faza de producere a răsadurilor, plantele tinere sunt sensibile la variațiile de umiditate, temperatură și la încărcătura patogenă din substrat. O răsărire neuniformă, stagnarea creșterii sau pierderile timpurii pot compromite densitatea optimă de plantare, care în solarii ajunge frecvent la 2,2–3,2 lăstari/m². Sistemul radicular aflat în formare reacționează rapid la excesul de apă, la drenajul deficitar și la aerisirea insuficientă a spațiului protejat. În asemenea condiții, bolile răsadurilor de tomate pot evolua rapid și pot afecta uniformitatea culturii încă din primele faze de vegetație, influențând ulterior vigoarea plantelor și potențialul productiv.

Căderea răsadurilor (Pythium ultimum)

Căderea răsadurilor apare frecvent în primele stadii de dezvoltare, mai ales în substraturi cu umiditate ridicată și temperaturi nepotrivite pentru o creștere echilibrată. Agentul patogen atacă zona coletului și a rădăcinilor tinere, determinând subțierea țesuturilor și prăbușirea plăntuțelor la nivelul solului. Udările excesive și lipsa unei aerisiri adecvate favorizează instalarea infecției, în special în spații protejate unde umiditatea aerului poate depăși 80%. Plantele afectate prezintă o creștere lentă, îngălbenire și, în final, ofilire ireversibilă. Menținerea unui drenaj bun al substratului și controlul atent al umidității contribuie la reducerea riscului de apariție a acestei boli.

Bacteriozele la tomate

Aceste boli sunt cauzate de bacterii, sunt deosebit de grave și apar la culturile din câmp, sere sau solarii. Acestea sunt:

ofilirea bacteriană sau Cancer bacterian la tomate;
pătarea frunzelor și bășicarea fructelor;
pătarea pustulară a fructelor de tomate.

Boli virale la tomate

Infecțiile virale reprezintă o categorie distinctă în cadrul patologiilor care afectează cultura, prin modul rapid de răspândire și prin impactul direct asupra creșterii și fructificării. Virusurile pătrund în plantă prin leziuni fine sau prin intermediul vectorilor și determină modificări vizibile la nivelul frunzelor, tulpinilor și fructelor. Odată instalate, nu pot fi eliminate din țesuturi, iar plantele afectate rămân sursă de inocul. În condiții de cultură intensivă, mai ales în spații protejate, bolile de natură virală ale tomatelor pot conduce la scăderi importante de producție și la deprecierea calității comerciale a fructelor.

Virusul mozaicului tomatelor (ToMV)

Virusul mozaicului tomatelor determină apariția unor pete verde-deschis și verde-închis alternante pe frunze, conferind aspectul caracteristic de mozaicare. Frunzele pot deveni îngustate și deformate, iar plantele prezintă o creștere neuniformă. La nivelul fructelor pot apărea decolorări și maturare neuniformă. În urma infecției, producția scade prin reducerea numărului de fructe și prin diminuarea greutății medii a acestora.

Virusul petelor de bronz (TSWV)

Virusul petelor de bronz este transmis de tripși și afectează atât frunzele, cât și fructele. Pe frunze apar pete necrotice și zone cu tentă bronzată, urmate de deformări și stagnarea dezvoltării. Fructele pot prezenta inele concentrice, pete închise la culoare și deformări accentuate. Atacul sever conduce la reducerea capacității de fructificare și la pierderi economice ridicate.

Virusul mozaicului castraveților (CMV)

Virusul mozaicului castraveților provoacă cloroze și mozaic (alternanțe de culoare pe frunze), însoțite de deformări și reducerea suprafeței foliare. Plantele rămân de talie mică și dezvoltă un aparat vegetativ slab. Fructele rezultate sunt adesea mici, deformate și cu maturare neuniformă. Infecția influențează negativ uniformitatea culturii și randamentul final.

Virusul mozaicului tutunului (TMV)

Virusul mozaicului tutunului este recunoscut pentru persistența ridicată în resturile vegetale și pe suprafețe contaminate. Produce pete mozaicate evidente pe frunze și poate determina rigidizarea și deformarea acestora. Plantele infectate au o vigoare scăzută, iar producția se reduce drastic. Din cauza rezistenței mari în mediu, controlul igienic al culturii are un rol determinant în limitarea răspândirii.

Virusul îngălbenirii și răsucirii frunzelor (TYLCV)

Virusul îngălbenirii și răsucirii frunzelor este transmis de musculița albă și determină îngălbeniri severe ale limbului foliar, asociate cu răsucirea marginilor către interior. Creșterea plantelor stagnează, internodiile rămân scurte, iar florile pot cădea prematur. În faze avansate, fructificarea este redusă sau absentă. Infecțiile timpurii afectează grav potențialul productiv al culturii și pot compromite întreaga recoltă.

Prevenirea bolilor la tomate

Prevenirea îmbolnăvirilor începe cu utilizarea unor semințe sănătoase și cu respectarea rotației culturilor, cu o pauză de 4 ani după solanacee. Transmiterea prin sămânță reprezintă o cale importantă de răspândire pentru numeroși agenți patogeni, iar folosirea semințelor certificate reduce riscul contaminării. Igiena culturii are un rol major: resturile vegetale trebuie strânse și distruse, iar uneltele și spațiile protejate necesită curățare periodică. Monitorizarea atentă a simptomelor ajută la identificarea rapidă a bolilor tomatelor, de exemplu, fuzarioza la tomate, care afectează vasele conducătoare și determină ofilirea plantelor. În fazele incipiente ale bolilor la tomate, precum răsucirea frunzelor, recunoașterea modificărilor de creștere și culoare permite intervenții rapide pentru limitarea extinderii focarelor.

Controlul umidității și al temperaturii în spații protejate contribuie la reducerea presiunii infecțioase, deoarece umiditatea aerului peste 80% favorizează apariția bolilor fungice. Aerisirea dimineața și evitarea lucrărilor pe plante umede limitează diseminarea agenților patogeni prin picături de apă. Fertilizarea echilibrată previne creșterea excesivă a masei vegetative, care poate întârzia fructificarea și crește susceptibilitatea la infecții. În cazul apariției simptomelor specifice pentru septorioza, una dintre bolile culturilor de tomate, caz în care se observă pete circulare pe frunze, eliminarea organelor afectate și menținerea unei bune circulații a aerului reduc riscul extinderii. Totodată, depozitarea tomatelor în condiții optime și manipularea atentă a fructelor contribuie la menținerea calității și la limitarea dezvoltării patogenilor după recoltare.

Cele mai importante lucrări agrofitotehnice care țin bolile departe

Menținerea unei culturi sănătoase presupune aplicarea corectă a unor lucrări agrofitotehnice care reduc sursele de infecție și limitează condițiile favorabile dezvoltării agenților patogeni. Prin intervenții realizate la momentul potrivit, se poate controla densitatea vegetației, nivelul de umiditate și echilibrul nutritiv al plantelor. Toate aceste verigi tehnologice contribuie la diminuarea presiunii exercitate de bolile tomatelor.

Potrivit lucrării „Legumicultură. Volumul III”, Nistor Stan, 2003, cele mai importante astfel de lucrări sunt:

Copilitul - îndepărtarea lăstarilor laterali favorizează o mai bună aerisire a plantelor și reduce umiditatea din interiorul masei foliare. Prin limitarea excesului de vegetație, se îmbunătățește pătrunderea luminii și se reduce riscul apariției petelor și putregaiurilor;
Palisarea - susținerea plantelor pe sfori sau araci previne contactul frunzelor și fructelor cu solul. Plantele bine conduse au o circulație mai bună a aerului, iar uscarea frunzelor după udare este mai rapidă:
Cârnitul - lucrarea constă în suprimarea vârfului de creștere pentru a orienta resursele plantei către maturarea fructelor deja formate. Prin limitarea creșterii vegetative, se reduce densitatea foliară și se îmbunătățește echilibrul dintre vegetație și fructificare;
Defolierea - îndepărtarea frunzelor îmbătrânite sau afectate reduce sursele de infecție și îmbunătățește circulația aerului la baza plantei. Lucrarea trebuie realizată gradual, pentru a nu afecta fotosinteza;
Mulcirea solului - acoperirea solului limitează stropirea frunzelor cu particule de pământ în timpul irigării sau al ploilor. Se menține umiditatea uniformă și se reduce dezvoltarea buruienilor;
Afânarea solului - în zonele unde este necesar, afânarea îmbunătățește drenajul și aerarea rădăcinilor. Un sol bine structurat reduce stagnarea apei și apariția condițiilor favorabile infecțiilor radiculare;
Irigarea - administrarea apei în mod controlat previne excesul de umiditate la nivelul frunzelor și al solului. Udarea la bază contribuie la limitarea răspândirii agenților patogeni prin picături de apă;
Fertilizarea - o nutriție echilibrată susține rezistența naturală a plantelor. Excesul de azot poate stimula dezvoltarea exagerată a masei vegetative și crește susceptibilitatea la infecții;
Rotația culturilor - alternarea culturilor reduce acumularea agenților patogeni specifici în sol. Respectarea unei pauze corespunzătoare între culturi limitează presiunea bolilor de sol;
Alegerea unui material săditor de calitate - răsadurile sănătoase și certificate reduc riscul introducerii patogenilor în cultură. Plantele viguroase pornesc în vegetație uniform și au o capacitate mai bună de adaptare la condițiile de mediu.

Managementul integrat al bolilor și buruienilor

Managementul integrat constă în combinarea corectă a practicilor de cultură, gestionarea bolilor și evitarea îmburuienării, pentru obținerea unor rezultate optime și durabile. Prin corelarea măsurilor agrotehnice cu protecția fitosanitară, se reduce presiunea agenților patogeni și se limitează pierderile de producție. În cadrul acestui sistem, prevenția are un rol major, deoarece reducerea factorilor favorizanți contribuie direct la diminuarea riscului apariției bolilor tomatelor.

Pe lângă utilizarea fungicidelor eficiente, evitarea îmburuienării reprezintă o verigă tehnologică importantă. Buruienile concurează cu plantele de cultură pentru nutrienți, lumină și apă, iar în lipsa unui control adecvat, dezvoltarea culturii este afectată. Totodată, acestea pot adăposti diverși agenți patogeni, favorizând menținerea și răspândirea infecțiilor în cultură. Pentru combaterea buruienilor, poate fi utilizat Stomp^® Aqua - erbicid împotriva buruienilor, pe bază de pendimetalin, care are un spectru larg de acțiune și este ușor de aplicat în tehnologia culturii.

Soluții inovatoare de combatere a bolilor la tomate

Într-un context agricol marcat de presiune fitosanitară ridicată și de cerințe tot mai stricte privind calitatea producției, adoptarea unor tehnologii moderne devine o componentă strategică în managementul culturii. Integrarea produselor performante cu practici agrotehnice corect aplicate contribuie la reducerea pierderilor și la menținerea sănătății plantelor pe întreg ciclul de vegetație. În același timp, utilizarea unor programe adaptate fiecărui sistem de cultură permite intervenții eficiente și susține stabilitatea producției. În acest cadru, gestionarea integrată a bolilor tomatelor și combaterea lor presupune alegerea unor fungicide inovatoare, cu spectru larg de acțiune și cu eficiență dovedită în condiții variate de mediu.

Soluțiile BASF pentru protecția culturii de tomate

Printre provocările cu care fermierii s-au confruntat în ultima perioadă se regăsesc:

provocări climatice (temperaturi scăzute, înghețuri, secetă etc.)
dezvoltarea formelor de rezistență la fungicide;
apariția unor infecții dificil de controlat în momente-cheie;
scăderea calității și a valorii comerciale a legumelor.

Pentru protecția eficientă a culturii de tomate împotriva bolilor, este necesar să utilizezi fungicide cu un spectru larg de acțiune.

Prin integrarea tehnologiilor moderne, precum tehnologia BASF pentru tomate , într-un program bine structurat de protecție, fermierii pot gestiona mai eficient riscurile fitosanitare și pot susține performanța culturilor pe termen lung.

Fungicide BASF pentru protecția tomatelor

Controlul eficient al bolilor în cultura de tomate presupune utilizarea unor produse performante, capabile să acționeze asupra mai multor agenți patogeni și să ofere flexibilitate în aplicare. În acest sens, fungicidele din portofoliul BASF oferă tehnologii moderne, bazate pe combinații de substanțe active complementare.

Signum^® – control performant al putregaiului cenușiu și nu doar la tomate

Signum^® - fungicid pentru legume specializat în combaterea putregaiului cenușiu - combină două substanțe active, boscalid și piraclostrobin. Produsul are o dublă mișcare în plantă, translaminară și acropetală, cu caracter sistemic local, acționând prin inhibarea germinării sporilor, a creșterii tubului germinativ și a sporulării. În cultura de tomate, este utilizat pentru combaterea putregaiului cenușiu (Botrytis cinerea), boală care atacă frecvent fructele, dar poate afecta și tulpinile și frunzele, în special în spații protejate.

Pe lângă controlul bolilor la tomate, Signum^® este omologat și pentru sâmburoase, unde combate monilioza, antracnoza și pătarea frunzelor. Datorită apartenenței la gama AgCelence®, produsul oferă beneficii fiziologice suplimentare, precum toleranță mai mare la stres și calitate îmbunătățită a recoltei.

Dagonis^® – soluție polivalentă pentru sere, solarii și câmp

Dagonis^® - fungicid polivalent - conține două substanțe active complementare, fluxapiroxad și difenoconazol, care asigură un control de durată asupra unui spectru larg de boli. În cultura de tomate, produsul este recomandat pentru combaterea alternariozei, făinării și pătării cafenii, boli care pot reduce suprafața foliară activă și pot compromite dezvoltarea normală a fructelor. Acțiunea combinată contribuie la protejarea frunzelor și fructelor în toate sistemele de cultură.

Pe lângă utilizarea la cultura de tomate, Dagonis^® este recomandat și pentru alte culturi legumicole, precum castraveți, ardei, vinete, dar și pentru culturi de rădăcinoase. În aceste cazuri, contribuie la controlul bolilor foliare și al celor care afectează organele comestibile, susținând menținerea unei vegetații sănătoase și obținerea unor producții uniforme, cu valoare comercială ridicată.

Schemă de tratament pentru cultura de tomate

O planificare atentă a intervențiilor fitosanitare contribuie la menținerea sănătății plantelor și la obținerea unor producții uniforme. În cadrul unei scheme de tratament la tomate, alegerea produsului se face în funcție de boala vizată și de faza de vegetație.

Boală	Fungicid	Doza recomandată	Timp de pauză
Făinare	Dagonis®	0,6 l/ha	3 zile
Pătarea cafenie / Alternarioză	Dagonis®	1 l/ha	3 zile
Putregaiul cenușiu	Signum®	1,5 kg/ha	3 zile

Integrarea corectă a acestor produse în tehnologia de protecție pentru cultura tomatelor permite controlul eficient al principalelor boli foliare și ale fructelor. Alternarea produselor cu moduri diferite de acțiune susține menținerea eficacității și reduce riscul apariției rezistenței. Prin respectarea dozelor recomandate și a timpului de pauză până la recoltare se asigură protecția culturii împotriva bolilor tomatelor, menținând în același timp calitatea și siguranța producției destinate consumului.

Dezinfecția solului și tratamente la tomate, în sere și solarii

Crește randamentul culturii de tomate și află mai multe despre dezinfecția solului în spații protejate și tratamente fitosanitare în vegetație la tomate

În concluzie, gestionarea bolilor la tomate începe cu observarea atentă a plantelor. Identificarea timpurie a simptomelor ajută la limitarea infecțiilor. Controlul umidității și o nutriție echilibrată reduc riscul de îmbolnăvire. Lucrările agrofitotehnice mențin o bună aerisire și susțin dezvoltarea sănătoasă. Aplicarea fungicidelor completează protecția culturii. Toate aceste măsuri, aplicate corect, contribuie la menținerea calității și a stabilității producției. Pentru soluții adaptate condițiilor din teren, află mai multe informații despre BASF și tehnologia dedicată culturii de tomate.

Produse BASF recomandate